Bancheri și politicieni din Europa de Est discută la Viena modalități de a susține economia

Bancheri și lideri politici din Europa de Est participă, începând de marți, la o conferință la Viena, unde vor discuta modalități de a susține creșterea economică, în contextul impactului austerității, încetinirii exporturilor și retragerii finanțării de către unele bănci occidentale, informează Mediafax.

Ewald Nowotny, guvernator al Băncii Austriei și membru în consiliul de politică monetară al Băncii Centrale Europene, șeful băncii centrale a Ungariei, Andras Simor, premierul leton, Valdis Dombrovskis, precum și șeful UniCredit pentru afacerile din Europa de Est, Gianni Papa, vor conduce pe parcursul a două zile discuții privind dificultățile economice din regiune, potrivit Bloomberg.

„Regiunea are nevoie să se gândească la noi motoare de creștere, întrucât precedentele, precum investițiile străine directe, creditul bancar, sectoarele imobiliar și construcții, sunt moarte, iar șansele să revină curând sunt slabe. Ar fi periculos să te bazezi pe o revenire a zonei euro”, a declarat Tim Ash, analist pentru piețe emergente la Standard Bank Londra.

ACTUALITATE Valentin Stan: Donald Trump i-a spus lui Nicușor Dan că este prim ministru. El citea de pe foaie titulaturile și numele celor prezenți

06:00

NEWS ALERT Ilie Bolojan, la raport la Bruxelles astăzi. Ce va discuta premierul cu Ursula von der Leyen

06:00

Europa de Est, unde intrările de capital străin și accesul ușor la credite a alimentat creștere economică de peste 5% anual înaintea crizei, este afectată prin intermediul comerțului și legăturilor bancare de recesiunea din zona euro.

Eforturile guvernelor de a reduce datoriile limitează cererea de consum, iar creditarea a stagnat, întrucât băncile occidentale, cu trei sferturi din active la nivelul regiunii, se retrag și-și consolidează capitalul pentru a se conforma unor reglementări mai stricte.

Ca urmare a crizei, avansul economic înregistrat de Europa de Est a încetinit raportat la zona euro, iar dacă acesta s-ar menține, regiunea ar avea nevoie de 50 de ani pentru a ajunge la nivelul de venit al uniunii monetare, față de 37 de ani anterior crizei.

„Criza din zona euro a subminat modelul de creștere al țărilor din Europa centrală, bazat pe exporturi și investiții străine directe”, a afirmat, într-un raport din ianuarie, Murat Ulgen, economistul șef al HSBC pentru Europa Centrală și de Est.

Pentru a obține o creștere economică pe termen lung, guvernele din regiune trebuie să-și reformeze economiile, inclusiv pensiile și piața muncii, pentru a fi competitive la nivel global și nu doar în Europa, a declarat Ash.

Difersificarea destinațiilor de export la alte țări decât cele din zona euro ar trebui, de asemenea, să ajute, a scris Ulgen, adăugând că Polonia și Cehia au reușit deja să-și sporească comerțul cu state din fostul spațiu sovietic. Exporturile Poloniei către țări din Comunitatea Statelor Independente au crescut cu 21% în primele nouă luni ale anului trecut, iar cele ale Cehiei cu 42%, potrivit analistului HSBC.

Chiar dacă stimularea prin intervenție fiscală nu este o opțiune, în Polonia și Ungaria există posibilitatea relaxării politicii monetare, în timp ce Cehia, unde rata cheie este aproape de zero, ar putea fi nevoită să recurgă la intervenții valutare.

Cele mai recente estimări ale Băncii pentru Reconstrucție și Dezvoltare prevăd un avans de 3,1% în acest an pentru cele 29 de state din Europa și Asia Centrală unde banca este activă.

În timp ce perspectivele de creștere economică au rămas slabe, obligațiunile și monedele statelor din regiune au atras investitorii, în contextul dobânzilor reduse din SUA și Europa.

Economia Europei de Est a fost afectată și de o retragere de fonduri de către băncile din Vest, au afirmat, în noiembrie, membri ai Inițiativei Viena, organizație care reunește autorități naționale de reglementare și creditori internaționali.

O inversare a trendului ar putea avea loc odată cu îmbunătățirea perspectivelor economiei globale, a declarat, într-un interviu la Viena, Wilhelm Molterer, vicepreședinte al Băncii Europene pentru Investiții.

Băncile occidentale, în frunte cu UniCredit, Raiffeisen Bank International și Erste Group Bank, au retras fonduri echivalente cu 4% din PIB din țările Europei emergente, fără Turcia și Rusia, începând cu reluarea procesului de dezintermediere financiară între mijlocul anului 2011 și trimestrul al doilea al anului trecut, potrivit unui studiu al Inițiativei Viena.