Prima pagină » Economic » Când poate trece România la euro? Exemplul Bulgariei și Croației. Câștigă sau pierde țara dacă adoptă moneda unică? Economist: Bulgarii vor lua credite de 3 ori mai ieftine ca românii

Când poate trece România la euro? Exemplul Bulgariei și Croației. Câștigă sau pierde țara dacă adoptă moneda unică? Economist: Bulgarii vor lua credite de 3 ori mai ieftine ca românii

09 ian. 2026, 06:00, Economic

Andreea Vlad

Când poate trece România la euro? Exemplul Bulgariei și Croației. Câștigă sau pierde țara dacă adoptă moneda unică? Economist: Bulgarii vor lua credite de 3 ori mai ieftine ca românii

Bulgaria a devenit oficial, de la 1 ianuarie 2026, al 21-lea stat care a intrat în zona euro. Însă, țara vecină a fost devansată, în ianuarie 2023, de Croația, țara din fosta Iugoslavie a cărei economie este dependentă de turism, trecerea la euro fiind un pariu câștigat. Ce se întâmplă, însă, cu România? În ce orizont de timp ne-am putea aștepta ca și țara noastră să îndeplinească criteriile de convergență pentru a trece la moneda europerană?

Țara noastră a ratat o șansă uriașă în 2015, care ne-ar fi scutit de austeritarea de acum, apreciază specialiștii. Potrivit experților economici, decidenții nu au posibilitatea obiectivă – date fiind cifrele crizei economice – și nici nu au interes deocamdată să accelereze trecerea la euro, proces din care economia României ar avea numai de câștigat. Populația s-ar bucura de credite de 3 ori mai ieftine, ca în Bulgaria. Mai mult, ne putem aștepta ca, după modelul Ungariei, și Bulgaria să ne fure potențiali investitori strategici.

Cel mai optimist scenariu este 2028 ca an de trecere a țării la moneda euro.

Moneda euro a bulversat Bulgaria și a adus scumpiri semnificative

Așa cum a scris Gândul, trecerea la euro a venit cu multe provocări în țara vecină. Deși trecerea la moneda comună a fost anunțată din timp, intrarea în vigoare de la 1 ianuarie 2026 i-a luat prin surprindere pe comercianții care nu s-au pregătit pentru schimbare, dar și pe cetățenii de rând din Bulgaria.

FLASH NEWS Lia Olguța Vasilescu nu cedează presiunilor Guvernului Bolojan: „Este o discuție pe care o vom tranșa în coaliție”

21:12

Clienților care au vrut să plătească în euro fie li s-a spus să achite în leva, fie au primit restul în moneda bulgară clasică. De asemenea, oamenii s-au plâns de faptul că adoptarea noii monede a venit și cu schimbări de preț la raft. O pâine care costa 1 leva a ajuns la 2, apoi la 3 leva, iar acum se vinde cu 1,5 euro.

Sursa foto: Profimedia

Economia Croației a evoluat spectaculos în 3 ani de la trecerea la euro

Fix acum 3 ani, la 1 ianuarie 2023, și Croația trecea oficial la moneda euro. Tot în 2023, oamenii s-au bucurat că ţara lor a fost admisă în Spațiul Schengen, la un deceniu de la integrarea în Uniunea Europeană.

Catedrala din Zagreb / foto: Envato

Moneda croată kuna, introdusă în circulaţie după câştigarea independenţei, în anii ’90, şi-a pierdut valabilitatea în favoarea monedei europene. Scepticismul iniţial al croaților a dispărut între timp, și s-a dovedit că adoptarea euro a stimulat puternic turismul, domeniu cu o contribuție majoră la PIB-ul țării.

Însă, la fel ca în Bulgaria, în etapa inițială a adoptării monedei europene, prețurile la raft au crescut.

Adrian Negrescu: Trecerea la euro aduce bunăstare. Bulgarii se vor împrumuta de 3 ori mai ieftin ca românii

Contactat de Gândul, analistul economic Adrian Negrescu salută trecerea Bulgariei la euro, demers în care vede o șansă extraordinară pentru dezvoltarea economică a țării vecine.

Trecerea la euro ar fi un câștig extraordinar pentru țara noastră, însă în prezent România nu întrunește condițiile de convergență, mai ales în contextul inflației uriașe și a crizei economice de proporții, care va continua și în 2026. În cel mai optimist scenariu, România are șanse abia în 2028 să facă trecere la moneda UE.
În plus, nici politicienii nu doresc să accelereze pașii în această direcție, fiind mai degrabă interesați de aderarea la OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică).

În primul rând, observă cunoscutul economist, scumpirea produselor din Bulgaria este o etapă temporară, provizorie, care cu siguranță va înceta la un moment dat. Însă, pe termen mediu și lung, economia țării vecine se va bucura de efecte indiscutabil pozitive, de la ieftinirea creditelor la stabilitatea economică și atragerea de investiții strategice ale unor cunoscute multinaționale.

Trecerea la euro va aduce, pe termen mediu și lung, numai bunăstare. Bulgarii vor avea acces la joburi mai bine plătite, în condițiile în care aderarea la euro atrage investitorii ca un magnet, și la credite de 3 ori mai ieftine decât cele din România. Pe de altă parte, nu vor mai avea surprize de ordin fiscal cum se întâmplă în România, în sensul că administrația fiscală a statului bulgar va fi monitorizată de Banca Centrală Europeană. Nu vor mai crește taxele ca în România, de ce? Pentru că euro aduce predictibilitate, seriozitate din punct de vedere fiscal și îți aduce investiții.

România privește cu invidie, cu jind în momentul de față, la Bulgaria. Da, pe termen scurt e o creștere de prețuri la raft, dar este o scumpire conjuncturală prin care au trecut toate țările în momentul în care au aderat la euro. Probabil se va tempera pe măsură ce bulgarii se vor obișnui cu noul sistem. Comercianții bulgari vor fi nevoiți să scadă prețurile, altfel rămân cu marfa nevândută, căci puterea de cumpărare a bulgarilor e extrem de redusă.

Bulgaria ne va fura potențialii investitori, după modelul Ungariei. 2028, anul în care putem începe să sperăm la euro

Economistul mai observă că vecinii de la sud se vor bucura de credite mult mai ieftine, ca o consecință directă a trecerii la moneda UE, spre deosebire de România, care va rămâne la credite cu dobânzi mari. Mai grav însă, avertizează Negrescu, țara noastră are nevoie de investiții strategice ca de aer și de infuzie de capital (la un record minim istoric în 2024), iar acestea ar putea lua calea Bulgariei. După cum a scris Gândul, România a pierdut în ultimii ani investiții străine directe, de miliarde de euro, în favoarea Ungariei.

Însă, pentru bulgari, dincolo de acest efect inevitabil, perspectivele sunt pozitive. Luați în calcul măcar că se vor ieftini creditele, se vor împrumuta de 3 ori mai ieftin decât românii. Euro aduce stabilitate, coerență, predictibilitate financiară și investitții.

Noi doar visam la un asemenea obiectiv. Avem o inflație uriașă, cea mai mare din Europa, iar taxele și impozitele au crescut exponențial. Politicile fiscale ale guvernului sunt devastatoare. Datoria publică a atins 60% din PIB. România are nevoie urgentă de investiții private, dar gândiți-vă că marii investitori se vor orienta spre Bulgaria, care va atrage investiții greenfield, cele care creează locuri de muncă. Ea dă acum un mare semnal. Cum putem îndeplini criteriile de convergență cu această inflație uriașă, cu aceste taxe împovărătoare pentru români? În cel mai optimist scenariu, abia în 2028 putem începe să sperăm la aderare, apreciază Adrian Negrescu.

„Avem mici șanse să aderăm la zona euro”

Noi avem mici șanse să aderăm la zona euro. S-au făcut pași mici în respectarea criteriilor de la Maastricht. Cel mai optimist calendar de aderare ar fi orizontul 2028-2029, și asta doar dacă autoritățile vor pune drept principal obiectiv de țară aderarea la zona euro. Nu pare să fie această viziune a politicienilor. Par mai degrabă interesați de aderarea la OCDE.
Avem o datorie publică uriașă. Împrumutăm un miliard de euro în fiecare săptămână. Pentru România, 2026 este un an decisiv din punct de vedere economic. Business-ul nostru va avea de suferit din cauza Bulgariei, o vor prefera investitorii care considerau și România frecventabilă, au i taxe mai mici bulgarii, a declarat Adrian Negrescu în exclusivitate pentru Gândul.

Cristian Păun: România nu intra în criza actuală dacă adopta euro acum ceva ani. Îndeplinea toate criteriile de convergență

La rândul său, profesorul universitar Cristian Păun salută aderarea Bulgariei la euro, și opinează că România ar fi trebuit să facă acest lucru acum câțiva ani, când întrunea principalele condiții de convergență. Expertul amintește că și Bulgaria s-a confruntat cu inflația uriașă care marchează acum România, mai mult (avea o inflație de 4 cifre) și grație trecerii la euro a reușit să iasă din criza economică.

Cristian Păun detaliază perioada când și românii puteau adera la euro, anul 2015 fiind ideal în acest sens, când îndeplineam toate cele 4 criterii de convergență.

Bulgaria intră în Zona Euro de mâine, desăvârșind un proces de integrare care a început în anii ’90, după ce o inflație de 4 cifre a scuturat din temelii economia ei.

Noi, rămânem în afara ei, ne uităm de pe margine și chibițăm prostește. Acum câțiva ani îndeplineam criteriile de convergență nominală. Mai exact, în anii 2014-2015, cel mai bine îndeplineam aceste criterii în 2015. Ca urmare a unor ajustări fiscale majore produse în anii de dinainte, ca răspuns la criza severă din 2010 și 2011.

Atunci îndeplineam cele 4 criterii de convergență nominală pentru a fi admiși în ERM 2 pentru 2 ani și pentru a trece la Zona Euro în 2017.

(…)

ROEXIT parțial din cauza ratării unei șanse uriașe

Cristian Păun apreciază că decidenții au pierdut de minim 5 ori ținte de aderare, anul ideal fiind 2015.

Ieșirea din acea fereastră de oportunitate echivalează cu un ROEXIT parțial. Am rămas la periferia Uniunii Europene, cu o monedă la îndemâna politicului (direct sau indirect), mult mai inflaționistă ca Euro și folosită pentru a finanța cheltuieli tot mai mari. (…) De atunci, am amânat de cel puțin 5 ori ținta de aderare la Zona Euro: 2014, 2015, 2019, 2024 și 2029 (foarte probabil).

Detractorii de acum și de atunci, au folosit fix aceleași argumente pe care le vedem chibițate astăzi de pe marginea Europei, când Bulgaria adoptă Euro: (…) Toate sunt aberații ale unor pseudo-specialiști care, într-un suveranism nătâng, ascund adevăratele beneficii ale trecerii la Euro: eliminarea cursului de schimb pe relația România – Zona Euro, disciplină financiară și fiscală și mai strictă, investiții și comerț stimulate de eliminarea unei bariere care alterează cele 4 libertăți fundamentale ale procesului de integrare, continuă Păun.

„Dacă treceam la Euro atunci, vă asigur că nu ne aflam în această perioadă dificilă care, de ceva ani, ne sărăcește sistematic prin inflație”

Dacă treceam la Euro atunci, vă asigur că nu ne aflam în această perioadă dificilă care, de ceva ani, ne sărăcește sistematic prin inflație. (…)

Noi rămânem cu pericolul tipic unei țări bananiere: izolaționism, suveranism, euro-scepticism, ipocrizie la cote maxime privind proiectul european (…)

Felicitări Bulgariei! A făcut un pas important spre mai bine, spre lumea civilizată. Le va fi mai bine cu Euro decât nouă cu leul ăsta inflaționist. Când ei adoptă Euro, noi ne luăm adio aproape iremediabil de la asta, datoria publică va sări anul viitor de pragul Maastricht de 60% (din graficul de mai jos veți vedea că niciodată nu a scăzut acest procent, nici nu are cum).

PS: Până și românii s-au prins și încrederea în leu este în prăbușire. În 2025, românii au economisit mai mult în Euro decât în lei, depozitele în Euro au crescut cu 16% în timp ce cele în lei cu doar 2%. Vor avea grijă însă ”specialiștii” din Banca Centrală să ne facă să ne vină mințile la loc. E plin de detractori și pe acolo. Suveraniștii sunt liniștiți. Sunt demult la putere, au zeloți peste tot, încheie economistul.

RECOMANDĂRILE AUTORULUI: