România tandemului Nicușor Dan – Ilie Bolojan tinde să devină ținta predilectă a ironiilor. După ce presa din Ungaria ne-a luat peste picior pentru ne pregătim să devenim un „gigant militar” pe continent, deși americanii „dictează totul”, a venit și rândul vecinilor de peste Dunăre. Bulgaria se pregătește să acceseze zona euro în data de 1 ianuarie 2026, iar mass-media din țara vecină transmite că trebuie evitat scenariul „România”, acolo unde datoria publică explodează, iar o criză financiară profundă bate la ușă.
După o perioadă electorală care a durat un an și jumătate și a culminat cu anularea alegerilor prezidențiale, România s-a trezit într-un impas financiar de proporții.
Ilie Bolojan a devenit premier al României – în iunie 2025 – și a adus în scenariu „pachetele austerității”, numai că datoria publică este în creștere, deficitul bugetar este cel mai mare din UE, iar impasul financiar persistă.
Spre deosebire de Bulgaria, al cărei guvern a prezentat deja bugetul pentru 2026, țara noastră se află în același „film”. Mai mult, ca și cum n-am învățat nimic, ne pregătim să cheltuim bani pentru alte alegeri, de data aceasta cele pentru Primăria Capitalei.
Bulgarii și-au fixat deja două mari priorități, la nivelul finanțelor, respectiv tranziția de la leva – moneda autohtonă – la euro, în noaptea dintre 2025 și 2026, dar și bugetul țării pentru anul viitor.
Se vorbește și în presa din Bulgaria despre o „inerție a populismului” la nivel guvernamental și se insistă asupra ideii că guvernul bulgar trebuie să pună accent pe „bunăstarea cetățenilor”.
Într-o analiză publicată de dnevig.bg, economistul Nikola Iankov a avertizat că și Bulgaria poate intra într-o „spirală negativă”.
„Intrăm într-o spirală negativă: cheltuieli guvernamentale mai mari – impozite mai mari – creștere economică mai mică – venituri mai mici – deficite mai mari – impozite mai mari etc. Și ar trebui făcut exact opusul”, a avertizat economistul.
Dar există și metoda prin care această „spirală negativă” poate fi „anihilată” – o limitare a creșterii cheltuielilor și, totodată, o consolidare a bugetului. România, spune Nikola Iankov, a făcut exact ce nu trebuie și se va confrunta cu o criză bugetară.
„Toate acestea oferă guvernului (n.red. – bulgar) o sarcină foarte clară – de a limita creșterea cheltuielilor și de a consolida bugetul într-un mod gestionabil, astfel încât să nu ajungem în scenariul din România, când datoria explodează (va depăși pragul de 60% din PIB în 2026) și va apărea o adevărată criză bugetară.
Noua prognoză macroeconomică (de toamnă) a Ministerului Finanțelor spune că PIB-ul țării pentru 2025 va fi de aproape 221 de miliarde de leva, în timp ce ceea ce a fost scris în buget la adoptarea acestuia este puțin peste 215 miliarde de leva”, precizează economistul.
Spre deosebire de ceea ce se întâmplă în Bulgaria, deficitul bugetar al României conduse de Nicușor Dan și Ilie Bolojan pare a fi scăpat complet de sub control și rămâne cel mai mare din Uniunea Europeană.
Informațiile furnizate de Eurostat pun România pe primul loc în topul țărilor cu cele mai mari deficite bugetare. România rămâne campioana Europei, pentru că a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din UE, 9,3% din PIB, arată datele publicate recent de Eurostat.
Dacă vorbim despre datoria publică, România se menținea la finalul anului trecut la 54,8% din PIB. Acum, România are o datorie publică de 1.040 miliarde lei, ceea ce reprezintă aproape 60% din PIB, cifră îngrijorătoare semnalată și de economistul bulgar Ivankov în analiza sa.
La polul opus sunt Estonia și Bulgaria, țări care au reușit să țină datoriile în frâu și nu au depășit pragul Uniunii Eurpene – respectiv 30% din PIB.
Nu este totul „roz” nici în Bulgaria. Dar lucrurile se mișcă. În data de 3 noiembrie, la trei zile după termenul legal până la care proiectul de buget al guvernului pentru 2026 ar fi trebuit să fie depus la Adunarea Națională, textul acestuia a fost publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor.
Proiectul bugetului de stat pentru anul 2026, notează dnevnik.bg, prevede:
Ministerul Finanțelor a publicat proiectul Legii Bugetului de Stat pentru anul 2026, dar și Prognoza Bugetară pe Termen Mediu Actualizată pentru perioada 2026-2028.
În legătură cu introducerea monedei euro de la 1 ianuarie 2026, „informațiile și documentele privind procedura bugetară sunt pregătite în euro la cursul oficial de schimb”, se arată în raportul ministrului Finanțelor, Temenuzhka Petkova.
Asociația Patronatelor Bulgare (ABEO), spre exemplu, a criticat practica Ministerului Finanțelor de a trimite proiectul bugetului de stat în ultimul moment, cu termene limită inacceptabil de scurte pentru avize.
Într-o scrisoare adresată viceprim-ministrului Tomislav Donchev și ministrului de finanțe, Temenuzhka Petkova, asociația patronală avertizează că majorarea planificată a contribuțiilor la asigurările sociale și a impozitului pe dividende va amenința investițiile.
O astfel de majorare ar amenința și competitivitatea economiei din Bulgaria, dar și creșterea economică. Patronatele au solicitat dezbateri publice și restabilirea dialogului social.
„Țara noastră are nevoie de predictibilitate, stabilitate și parteneriat, nu de decizii impulsive luate cu ușile închise”, spun patronatele din Bulgaria.
Bulgaria intră în zona euro în data de 1 ianuarie 2026, dar această performanță vine la pachet și cu unele „probleme”. Reprezentanții industriei turismului trag deja semnale de alarmă în legătură cu modalitatea în care turiștii vor plăti în noaptea dintre ani.
Companiile de turism din Bansko au îngrijorări serioase cu privire la modul în care sunt gestionate plățile și raportarea veniturilor în zilele din jurul Anului Nou. Compania solicită o întâlnire cu experți din cadrul ministerului de resort și al Agenției Naționale de Venituri, potrivit trip.dir.bg.
Industria turismului din Bulgaria este prima care suportă „povara” tranziției de la leva la euro. Hotelierii și reprezentanți ai restaurantelor din Bansko nu au primit, încă, răspunsuri la întrebările care îi frământă, a declarat Malin Bystrin, președintele Uniunii Afacerilor din Turism din Bulgaria.
În noaptea dintre ani, băncile nu au program de funcționare, iar bancomatele vor fi suprasolicitate. Mai mult, încă nu se știe câți euro ar trebui să dețină un bulgar care plătește facturile, acum, în leva, și le va plăti apoi în euro.
„Imaginați-vă că, la un raport de 12 la 1, plătiți facturile în leva, apoi în euro. Nu știm câți euro ar trebui să avem. Ar trebui să avem un portofel cu euro, unul cu leva. Al doilea lucru, nu știm câți bani ar trebui să avem. Putem să anticipăm, din moment ce băncile nu funcționează și, prin urmare, acest lucru ne îngrijorează foarte mult. Nu suntem pregătiți”, a explicat Bystrin.
RECOMANDAREA AUTORULUI: