Cât lucrează de fapt un român pentru a-și plăti taxele și impozitele. Cine sunt cei care aduc cele mai multe pierderi bugetului de stat

Românii muncesc jumătate de an pentru a-și plăti contribuțiile la stat, însă, chiar și așa, bugetul pensiilor are o gaură de 2,2 miliarde de euro, în contextul în care peste 1,4 milioane de persoane lucrează la „negru”, iar restanțele companiilor la bugetul de stat sunt de peste 7 miliarde de euro.

Românii au sărbătorit anul acesta, pe 1 iulie, „Ziua libertății fiscale”, o zi simbolică în care și-au terminat de achitat toate taxele pe care statul le percepe într-un an. Practic, jumătate de an românii au muncit pentru a-și plăti impozitul pe venit, contribuția la pensie, la sănătate sau la șomaj, dar și pentru a achita taxe precum TVA, reiese din datele Ernst&Young (E&Y).

Aproape jumătate din veniturile românilor ajung, într-o formă sau alta, în vistieria statului, reiese din calculele think-tank-ului francez Institut Economique Molinari, pe baza datelor E&Y.

Astfel, dintr-un salariu mediu net de 7.300 de euro pe an, statului îi revin, în medie, 1.618 euro din contribuțiile la bugetul de pensii datorate de angajator, 760 de euro din impozitul pe venit, 939 de euro contribuțiile la pensie datorate de angajat și 311 euro, în medie, din TVA, reiese din calculele institutului.

O altă analiză arată că, în fiecare lună, un român lucrează în medie șase zile pentru a-și plăti contribuțiile sociale și impozitul pe venit.

Cifra este ceva mai ridicată decât cea a altor state din regiune, potrivit calculelor companiei de consultanță Accace. În Ucraina, spre exemplu, cetățenii lucrează, în medie, patru zile pe lună pentru stat. În Ungaria, pe de altă parte, angajații muncesc șapte zile pe lună pentru a-și achita contribuțiile datorate.

Harta numărului de zile pe care un angajat le lucrează lunar pentru a-și plăti taxele la stat

Sursă: Accace

Angajatorii plătesc taxe de 500 de euro pentru un angajat cu salariu de 1.000 de euro

Angajatorii din Polonia datorează cele mai scăzute taxe din regiune, potrivit analizei Accace.

Astfel, pentru un angajat cu un salariu net de 1.000 de euro, angajatorul are de achitat contribuții de sub 300 de euro. La polul opus este Cehia, unde, pentru acordarea unui salariul net de 1.000 de euro, angajatorii plătesc la stat echivalentul a circa 500 de euro.

În România, pentru un angajat cu un salariu de circa 1.000 de euro, compania plătește contribuții de aproximativ 400 de euro. În Ucraina și Ungaria, nivelul acestor contribuții este cuprins între 400 și 450 de euro, reiese din analiza Accace. În Slovacia, valoarea contribuțiilor este cuprinsă între 450 și 500 de euro.

„Nivelul ridicat al contribuțiilor sociale datorate de angajatori, cât și de angajați, ar putea fi un lucru prielnic pentru aceștia dacă în timp, sumele strânse la bugetul statului s-ar reflecta în beneficii ulterioare, precum pensii ridicate, servicii medicale complete sau sprijin în caz de șomaj, însă din păcate numărul mare de beneficiari din prezent, precum și proasta administare a fondurilor colectate, nu asigură asistența necesară în viitor”, a explicat Maria Cojocariu, Payroll Manager Accace în România.

„Gaura” de la pensii

Cu toate că „povara fiscală” a angajaților, dar și a angajatorilor este ridicată, contribuțiile nu sunt suficiente pentru a acoperi, spre exemplu, „gaura” de la bugetul pensiilor de stat.

Astfel, în primele zece luni ale anului, la bugetul asigurărilor sociale s-au colectat contribuții în valoare de 31,2 miliarde de lei, echivalentul a circa 7 miliarde de euro, însă cheltuielile cu asistența socială, respectiv plata pensiilor, s-au ridicat la peste 41 de miliarde de lei, circa 9,2 miliarde de euro.

Practic, în perioada ianuarie-octombrie, deficitul bugetului de pensii de stat a urcat la 9,8 miliarde de lei, echivalentul a peste 2,2 miliarde de euro, potrivit datelor Ministerului Finanțelor Publice (MFP).

Munca la negru

Fenomenul muncii la negru reprezintă aproape un sfert din evaziunea fiscală din România, reiese din cel mai recent raport al Consiliului Fiscal.

În 2012, spre exemplu, evaziunea din CAS, respectiv din neachitarea contribuțiilor la asigurările sociale de state (bugetul de pensii), a însumat 19 miliarde de lei, echivalentul a 4,2 miliarde de euro, în creștere cu 8,5% față de anul anterior. Neachitarea impozitului pe venit a însemnat o altă pierdere de 5,9 miliarde de lei (1,3 miliarde de euro) pentru bugetul de stat.

Circa 1,4 milioane de persoane lucrează în România fără forme legale, respectiv fără a-și achita taxele și impozitele.

Evoluția „muncii la negru”. Click pe imagine pentru a mări

Marile companii datoare la stat

La finele lunii septembrie, datoriiile restante înregistrate de marii contribuabili la bugetele de stat se ridicau la circa 1,2 miliarde de euro, reiese din datele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).

Mai exact, la bugetul de stat, obligațiunile restante ale marilor companii însumau echivalentul a 870,4 milioane de euro. Datoriile acumulate la bugetul asigurărilor sociale de stat se ridicau la circa 238,1 milioane de euro, în timp ce datoriile la sănătate erau de circa 73,9 milioane de euro. Totodată, restanțele la bugetul asigurărilor de șomaj erau de circa 8,9 milioane de euro.

În topul celor mai mari zece datornici la bugetul de stat se aflau la sfârșitul lunii septembrie șase companii de stat, respectiv Poșta Română, Romsilva, Elcen, Electrica, Telecomunicații CFR și Electrica Serv. Obligațiile restante ale celor șase companii se ridicau la circa 238,9 milioane de euro, circa 27,4% din totalul datoriilor.

Companiile de stat, fruntașe la restanțele acumulate la bugetul de pensii

Companiile de stat sunt fruntașe și în ceea ce privește datoriile acumulate la bugetul asigurărilor sociale de stat, respectiv bugetul de pensii.

În top zece al celor mai îndatorați contribuabili se află doar o singură companie privată, respectiv European Food, cu obligațiuni restante de 6,9 milioane de euro la finele lui septembrie.

În total, primele zece companii din top aveau datorii de circa 121,3 milioane de euro, jumătate din valoarea totală a restanțelor acumulate de marii contribuabili la bugetul de pensii de stat. Printre cele mai îndatorate companii la bugetul asigurărilor sociale de stat se numără Uzina Mecanică Aiud, Regia Autonomă de Transport Public Iași, Unzina Mecanică de la Cugir, Romaero, Romsilva, Societatea Comercială de Reparații Locomotive CFR-SCRL Brașov, Filiala Carfil de la Romarm și Poșta Română.

În ceea ce privește bugetul asigurărilor de sănătate, primele zece companii din topul celor mai mari datornici au acumulat obligații restante de 37,3 milioane de euro, jumătate din valoarea totală a obligațiilor restante înregistrate de marii contribuabili la sfârșitul lui septembrie.

Topul este dominat și aici de companii cu capital majoritar de stat, excepție făcând Alexandrion Group, Galaxy Tabacco și European Food.

European Food este totodată singura companie privată din topul celor mai mari restanțieri la bugetul asigurărilor de șomaj, având datorii de un sfert de milion de euro. În total, datoriile companiilor din top zece reprezintă peste 73% din totalul datoriilor înregistrate de marii contribuabili la acest buget, respectiv 6,5 milioane de euro.

Click pe imagine pentru a mări

// Notă: În tabel figurează doar companiile care se află în top zece cei mai mari datornici ai fiecărui buget în parte

Ciprioții au sărbătorit primii „Ziua libertății fiscale” în 2013

Povara fiscală din România este ceva mai scăzută decât cea din state precum Italia, Germania, Ungaria, Austria, Franța sau Belgia, unde „Ziua liberătții fiscale” a fost sărbătorită anul acesta pe 10, 13, 16, 23, 26 iulie, respectiv 8 august, reiese din datele E&Y.

Pe de altă parte, ciprioții au reușit să-și plătească toate taxele și impozitele percepute de stat după 73 de zile, respectiv pe 14 martie.

Ideea acestei sărbători îi aparține unui cetățean american din Florida care a calculat pentru prima dată acest indicator în 1948. Ulterior, ideea „Tax Freedom Day” a fost preluată de Tax Foundation, în 1971.

De câțiva ani, acest indice este calculat și pentru statele din Europa, pornind de la ideea că plătitorii de taxe încep să muncească pe 1 ianuarie, câștigă aceeași sumă medie de bani în fiecare zi și nu cheltuiesc acești bani pe nimic altceva decât pe taxele percepute de stat.

Povara fiscală în Uniunea Europeană. Click pe imagine pentru a mări

Sursă date: Calculele Institut Economique Molinari, pe baza datelor Erst&Young