Comisia Europeană reacționeză după ce Gazprom a întrerupt livrările către state membre. Ursula von der Leyen: „Încă o încercare a Rusiei de a utiliza gazul ca instrument de șantaj”

Președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, a transmis că este inacceptabilă încercarea Rusiei de a folosi gazul ca instrument de șantaj, așa cum consideră că este anunțul făcut de Gazprom cu privire la întreruperea livrărilor de gaze către anumite state membre ale UE.

Kremlinul a anunțat că Gazprom pune în aplicare decretul prin care Vladimir Putin a decis că toate țările care cumpără gaze rusești trebuie să le plătească în ruble, astfel că Rusia oprește livrările de gaze către Polonia și Bulgaria. Informația a fost confirmată oficial de guvernele de la Varșovia și Sofia.

Dacă Polonia nu își face griji – guvernul a precizat că are rezerve suficiente și că nu mai depinde de mult de gaze de la ruși, pentru Bulgaria, decizia este dură, pentru că este dependentă de importurile din Rusia.

EVENIMENTCătălin Măruță se pregătește să deschidă Tărâmul Elfilor la Craiova. Cum sunt așteptați primii vizitatori

17:04

FLASH NEWSFritz nu exclude o moțiune de cenzură împotriva Guvernului: „Ne vom folosi de toate pârghiile pentru a stopa și a evidenția corupția PSD”

17:00

„Anunțul Gazprom privind oprirea unilaterală a livrării de gaze către clienți din Europa reprezintă încă o încercare a Rusiei de a utiliza gazul ca instrument de șantaj. Acest lucru este nejustificat și inacceptabil. Și demonstrează încă o dată faptul că Rusia nu este un furnizor de gaze de încredere”, a declarat, marți, Ursula von der Leyen, conform unui comunicat al Comisiei Europene.

„Acest scenariu nu ne-a luat prin surprindere. Suntem în strânsă legătură cu toate statele membre. Am depus eforturi pentru a asigura livrări alternative și cele mai bune niveluri de stocare posibile în întreaga UE. Statele membre au instituit planuri de urgență exact pentru un astfel de scenariu și am colaborat cu acestea într-un spirit de coordonare și solidaritate”, a transmis președinta Comisiei Europene.

La momentul transmiterii comunicatului, era în derulare o reuniune a grupului de coordonare în domeniul gazelor, unde urma că fie elaborat răspunsul coordonat, la nivelul UE.

„De asemenea, vom continua să colaborăm cu parteneri internaționali pentru a asigura fluxuri alternative. Voi continua să fac demersuri, împreună cu lideri europeni și mondiali, pentru a asigura securitatea aprovizionării cu energie în Europa. Îi asigur pe europeni că suntem uniți și solidari cu statele membre afectate de această nouă provocare. Europenii pot conta pe sprijinul nostru deplin”, a conchis Ursula von der Leyen.

Uniunea Europeană vrea să taie la zero dependența de petrolul și gazele rusești

Uniunea Europeană își propune să-și reducă dependența de petrolul și gazul rusești cu două treimi până la sfârșitul acestui an și la zero până la sfârșitul lui 2027, a declarat comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, într-un interviu apărut marți în publicația italiană Il Messaggero, relatează Reuters.

Rata de dependenţă a Uniunii Europene de importurile de gaze naturale a scăzut uşor în 2021, până la 83%, de la 84% în 2020, însă România este ţara membră cu cea mai redusă dependenţă de importurile de gaze naturale (24%), însă aceasta a fost în creșteste, arată datele publicate recent de Eurostat, citate de Agerpres.  Alte state cu o dependenţă redusă de importurile de gaze naturale sunt: Danemarca (26%) şi Ţările de Jos (33%).

La polul opus, ţările membre cu cea mai mare dependenţă de importurile de gaze naturale sunt: Malta (104%), Suedia (102%) şi Spania (101%).

Potrivit sursei citate, comparativ cu situaţia din 2020, cele mai mari creşteri ale dependenţei de importurile de gaze naturale au fost înregistrate în Malta (de la 96% în 2020 până la 104% în 2021, o creştere de opt puncte procentuale), Irlanda (de la 64% până la 71%, creştere de şapte puncte procentuale) şi România (de la 17% în 2020 până la 24% în 2021, o creştere de şapte puncte procentuale).

Cele mai mari scăderi de la un an la altul au fost înregistrate în Letonia (de la 121% până la 61%, adică o scădere de 59 de puncte procentuale), Austria (de la 73% până la 51%, scădere de 22 de puncte procentuale) şi Slovacia (de la 88% la 69%, scădere de 20 de puncte procentuale).

Potrivit sursei citate, pe termen scurt UE rămâne dependent de Rusia pentru 26% din necesarul său de petrol şi 40% din necesarul de gaze naturale, în condițiile în care anul trecut UE a importat 155 miliarde metri cubi de gaze naturale din Rusia.

Conform celor mai recente date oficiale privind resursele de energie ale României, publicate de Institutul Național de Statistică, în primele două luni ale anului, din totalul de 1.674,9 mii tone echivalent petrol (tep) de gaze naturale utilizabile, 1.1174,2 mii tep au fost produse în țară, iar 500,4 mii tep au fost importate.