Consiliul Fiscal atenționează Guvernul Ponta

Modul în care s-a desfășurat execuția bugetară din 2013 pune sub semnul întrebării relevanța regulilor bugetare și angajamentul față de disciplina fiscală, pune în pericol încadrarea în nivelul de 3% din PIB și alterează semnificativ perspectivele pentru bugetul din 2014, potrivit Consiliului Fiscal, scrie Mediafax.

Consiliul Fiscal arată că la momentul operării primei rectificări bugetare existau deja suficiente elemente de natură să indice faptul că estimarea veniturilor bugetare pentru finalul anului era una lipsită de prudență, menționând că a avertizat Guvernul în opinia emisă cu privire la raportul semestrial asupra execuției bugetare și la prima rectificare bugetară.

„Modul în care s-a desfășurat procesul bugetar din acest an – ambele rectificări bugetare aducând majorări ale țintei de deficit, în condițiile existenței unei interdicții legale explicite și a unor suficiente indicii, în baza execuției bugetare la finele primelor șase luni, cu privire la probabilitatea ridicată a realizării unor venituri bugetare mult inferioare estimărilor revizuite – pune sub semnul întrebării relevanța regulilor bugetare și angajamentul față de respectarea disciplinei fiscale”, se arată în opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul celei de-a doua rectificări bugetare din acest an.

SCANDAL 101 publicații din Franța au dat în judecată Facebook și cer despăgubiri de 1,4 miliarde de euro. În România, Gândul a denunțat abuzurile giganților tech

22:13

DEZVĂLUIRI Copilotul care a încercat să deturneze avionul Flydubai pentru a-l prăbuși pe aeroportul din Tel Aviv spune că s-a inspirat după atacurile de la 9/11

21:56

Descarcă aici opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul celei de-a doua rectificări bugetare pe anul 2013

Eficiența unei reguli fiscale este determinată de gradul de constrângere pe care îl exercită asupra modului de formulare a politicii fiscal-bugetare. Ușurința cu care regulile fiscale au putut fi în mod repetat eludate în acest an cu privire la deficitul bugetar și nivelul cheltuielilor, alături de cele consemnate și în anii care s-au scurs de la adoptarea Legii responsabilității fiscale în 2010, pune în evidență slăbiciunea constrângerilor exercitate de regulile fiscale din lege și ridică dubii serioase asupra angajamentului față de respectarea în viitor a regulilor fiscale ce vor fi instituite prin preluarea în legislația națională a prevederilor Tratatului privind Stabilitatea, Coordonarea și Guvernanța în cadrul Uniunii Economice și Monetare (Compactul fiscal), notează Consiliul Fiscal.

Dincolo de impactul asupra rezultatului execuției bugetare din acest an, revizuirea substanțială a estimărilor de venituri bugetare alterează substanțial perspectivele pentru bugetul aferent anului 2014, orice proiecție având în mod necesar drept punct de plecare realizările curente.

Sursă: Consiliul Fiscal

În consecință, în opinia Consiliului Fiscal, sunt necesare măsuri discreționare suplimentare semnificative pentru a asigura încadrarea în limitele plafonului de deficit bugetar pentru anul viitor, cu atât mai mult cu cât veniturile bugetare din anii 2012 și 2013 au fost afectate favorabil de încasările temporare din închirierea benzilor de frecvență către operatorii de telefonie mobilă.

Comparativ cu parametrii aprobați în contextul primei rectificări bugetare, proiectul de rectificare care va fi discutat miercuri de Guvern prevede o reducere a veniturilor estimate ale bugetului general consolidat cu 3,4 miliarde lei și a cheltuielilor cu 2,2 miliarde lei, ținta de deficit bugetar fiind revizuită ascendent la 15,9 miliarde de lei (mai mare cu 1,2 miliarde lei sau 0,2 puncte procentuale din PIB), respectiv 2,54% din PIB (evaluat la 625,6 miliarde lei).

La nivelul elementelor individuale de venituri ale bugetului general consolidat, cea mai mare revizuire descendentă se regăsește la nivelul veniturilor nefiscale (-1,65 miliarde de lei, respectiv 0,2% la PIB). Revizuirea cumulată la nivelul veniturilor fiscale (-1,8 miliarde lei) are drept surse principale estimarea unor încasări mai mici la nivelul accizelor (- 901 milioane de lei), urmate de TVA (-365 milioane de lei) și impozitul pe venitul persoanelor fizice (-308 milioane de lei).

Eliminând influența schemelor de compensare în lanț a arieratelor bugetare (în sumă de 2,12 miliarde de lei, a căror repartiție pe categorii de cheltuieli a suferit unele modificări comparativ cu cea avută în vedere la nivelul primei rectificări bugetare), diminuarea cheltuielilor totale se datorează în principal reducerilor operate la nivelul achizițiilor de bunuri și servicii (-744 milioane de lei), asistenței sociale (-556 milioane de lei lei), utilizării rezervelor existente la nivelul cuantumului bugetat al cheltuielilor cu dobânzile (-477 milioane lei), reducerii componentei alte transferuri (-446 milioane de lei), precum și diminuării cheltuielilor aferente programelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (-287 milioane de lei).

Cheltuielile de investiții, care cuprind cheltuielile de capital, cheltuielile aferente programelor cu finanțare rambursabilă, proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare și alte transferuri de natura investițiilor, scad la rectificare cu 1,2 miliarde de lei față de nivelul aferent rectificării bugetare anterioare.

Consiliul Fiscal are în continuare rezerve serioase cu privire la posibilitatea de a realiza ținta de final de an pentru veniturile din fondurile europene post-aderare, în condițiile în care cu trei luni înainte de finele acestuia, nivelul intrărilor (5,03 miliarde de lei) reprezintă mai puțin de jumătate din suma estimată pentru întreg anul (12,15 miliarde lei lei), iar estimările guvernamentale cu privire la performanța de absorbție au fost sistematic mai mari decât realizările.

Sursă: Consiliul Fiscal

Opinia formulată de Consiliul Fiscal cu prilejul primei rectificări bugetare a consemnat încălcarea regulilor (prin derogare) Legii responsabilității fiscal-bugetare. Deși rectificarea curentă, prin reducerile de cheltuieli operate pentru a compensa parțial revizuirea descendentă a estimărilor privind încasările bugetare readuce nivelul cheltuielilor totale (exclusiv asistența financiară din partea Uniunii Europene și a altor donatori) în limitele plafonului de cheltuieli prevăzut de Legea 4/2013 și restabilește astfel respectarea regulii statuate de art. 6 lit. c), aceasta consemnează o nouă încălcare a art. 6 lit b) al Legii 69/2010, potrivit căruia „soldul și, respectiv, soldul primar al bugetului general consolidat, luând în considerare componentele acestuia, pentru anul bugetar următor, nu vor putea depăși plafonul stabilit prin cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară, aprobată de către Parlament”.

Astfel, proiectul de rectificare prevede un deficit bugetar de 15,9 miliarde de lei, mai mare cu 2,5 miliarde lei (0,4% din PIB) decât plafonul de 13,394 miliarde de lei statuat de Legea 4/2013, deviația față de plafonul legal crescând cu încă 1,2 miliarde de lei lei față de cea deja consemnată cu prilejul primei rectificări bugetare.

În plus, dacă majorarea de deficit cash efectuată cu prilejul primei rectificări bugetare nu atrăgea după sine, conform evaluării guvernamentale, o majorare a țintei de deficit bugetar conform ESA95 (relevant din perspectiva relației cu Uniunea Europeană), acest lucru nu se mai întâmplă acum, ratarea obiectivului initial de deficit ESA95 de 2,4% din PIB fiind probabil inevitabilă.

În opinia Consiliului Fiscal, este esențial ca rezultatul execuției bugetare din 2013 să asigure încadrarea în limita de 3% din PIB (chiar cu o marjă suficient de confortabilă pentru a putea acomoda potențiale revizuiri ulterioare de date) statuată de Pactul de Stabilitate și Creștere, astfel încât să poată fi evitată declanșarea unei noi proceduri de deficit excesiv.

Consiliul Fiscal este o autoritate independentă înființată în baza Legii responsabilității fiscal-bugetare, care își propune să sprijine activitatea Guvernului și a Parlamentului în cadrul procesului de elaborare și derulare a politicilor fiscal-bugetare și să promoveze transparența și sustenabilitatea finanțelor publice.