Contractul pentru construcția autostrăzii Comarnic-Brașov A FOST ANULAT. Analiză Gândul LIVE

Contractul pentru construcția autostrăzii Comarnic-Brașov A FOST ANULAT. Analiză Gândul LIVE
Publicat: 19/06/2015, 14:25

Procedura pentru atribuirea concesiunii pentru construcția autostrăzii Comarnic-Brașov a fost anulată, a anunțat joi CNADNR. Este cel de-al treilea eșec al autorităților de a demara construcția autostrăzii spre munte.

” În urma finalizării negocierii pentru atribuirea contractului de concesiune cu asocierea Vinci-Strabag-Aktor, CNADNR SA anunță anularea procedurii pentru atribuirea contractului de concesiune de lucrări publice pentru proiectarea, construcția, finanțarea, operarea și întreținerea autostrăzii București- Brașov, tronsonul Comarnic-Brașov”, se arată într-un comunicat de la CNADNR.

„Decizia a fost luată în conformitate cu art.94 din HG 925/2006 („indiferent de momentul inițierii procedurii de atribuire, autoritatea contractantă are obligația de a verifica, înainte de încheierea contractului, respectarea dispozițiilor referitoare la angajarea cheltuielilor din bugetele ce intră sub incidența legislației privind finanțele publice”) și art. 209 din OUG nr. 34/2006 („autoritatea contractantă are obligația de a anula aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achiziție publică în următoarele cazuri: litera c) dacă abateri grave de la prevederile legislative afectează procedura de atribuire sau dacă este imposibilă încheierea contractului”)”, menționează comunicatul CNADNR.

Motivele anulării contractului

Depășirea țintei de deficit bugetar. CNADNR arată că, având în vedere costul semnificativ al proiectului, dacă ar fi încheiat contractul de concesiune cu ofertantul declarat câștigător, acest lucru ar fi putut duce la nerespectarea angajamentelor pe care România le-a încheiat cu CE, FMI, Banca Mondială în privința țintei de deficit bugetar și a datoriei publice.

Asocierea Vinci-Strabag-Aktor nu a reușit implicarea BEI, BERD IFC în finanțarea proiectului. Compania de drumuri menționează că unul dintre motivele anulării contractului este că ofertantul declarat câștigător – asocierea Vinci-Strabag-Aktor – nu a reușit să obțină implicarea instituțiilor financiare internaționale – BEI, BERD, IFC – în finanțarea proiectului de concesiune.

„Pe de altă parte, în ipoteza unei finanțări acordate exclusiv de finanțatori privați, costurile de finanțare pentru realizarea proiectului ar crește”, arată CNADNR, într-un comunicat.

Finanțele au refuzat emiterea unei scrisori de susținere a proiectului.Ministerul Finanțelor Publice a refuzat să emită o scrisoare de susținere a proiectului și al suportării costurilor aferente contractului de concesiune din bugetul de stat în condițiile unei clasificări „onGovernment balance sheet” a proiectului, date fiind riscurile cu privire la depășirea țintei de deficit bugetar stabilită și calificarea scrisorii de susținere ca o garanție de stat, potrivit CNADNR.

Ofertantul câștigător a solicitat modificări de clauze contractuale. Mai mult, după desemnarea ofertantului câștigător, acesta, alături de potențialii finanțatori privați, au solicitat unele modificări ale unor clauze ale contractului de concesiune. „Acceptarea acestor solicitări ar fi însemnat chiar modificarea procedurii de atribuire și a condițiilor care au stat la baza depunerii ofertelor”, informează CNADNR.

Reacția negativă a publicului.Un alt motiv invocat de CNADNR a fost „prezentarea publică a proiectului, care a generat o puternică reacție negativă, mai ales în privința costurilor prezentate”.

10 kilometri vor fi scoși la licitație

Autostrada București – Brașov, din care face parte și tronsonul Comarnic – Brașov, rămâne o prioritate în Master Planul General de Transport (MPGT), proiectul autostrăzii fiind continuat și dezvoltându-se în paralel cu realizarea autostrăzii Sibiu – Pitești, arată compania de drumuri.

În prezent este în procedură de licitație deschisă atribuirea contractului „Proiectare și execuție finalizare Autostrada București – Brașov, Secțiunea București – Ploiești, Sector 1, km 0+000 – km 3+325; Nod Centură București, km 6+500 și Nod Moara Vlăsiei, km 19+500”.

Pe sectorul Ploiești- Comarnic sunt deja patru benzi.

Tronsonul de autostradă Comarnic – Brașov este împărțit în 5 sectoare. Sectoarele 1 și 5 (dinspre Comarnic, respectiv dinspre Brașov, cu o lungime totală de aproximativ 10 km, la care se adaugă și drumuri de legătură) vor fi scoase la licitație, cu finanțare de la bugetul de stat.

Pentru sectoarele 2, 3 și 4, care reprezintă partea cea mai dificilă a proiectului, va fi scoasă la licitație actualizarea studiilor geotehnice, cu finanțare de la bugetul de stat.

În paralel, pentru fluidizarea traficului pe DN1, sunt în lucru studiile de fezabilitate referitoare la variantele de ocolire Comarnic și Bușteni. După finalizarea SF-urilor vor fi scoase la licitație lucrările de construcție, cu finanțare de la Bugetul de Stat.

Tot pentru fluidizarea traficului, la ieșirea din Sinaia spre Brașov, este proiectat și urmează să fie realizat un sens giratoriu.

De asemenea, se vor finaliza studiile de fezabilitate privind varianta de ocolire Câmpina, modernizarea drumului existent pe Valea Doftanei (DJ 102I) și a drumului forestier până în Săcele, astfel încât, în 2016 să înceapă lucrările pentru a avea un drum național modern între Câmpina și Săcele, a anunțat CNADNR.

„Finalizarea acestor două mari proiecte prevăzute în MPGT, Pitești – Sibiu și Comarnic – Brașov, înseamnă atât închiderea Culoarului IV Pan European, cât și dezvoltarea socio-economică a mai multor regiuni importante ale țării”, arată compania de drumuri.

Cum arată Comarnic-Brașov în Master Planul General de Transport

În Raportul final al Master Planului General de Transport, sectorul de autostradă Comarnic – Brașov face parte din proiectele prevăzute pentru demararea studiilor de fezabilitate cât și a lucrărilor de execuție în prima perioadă de programare, respectiv 2014-2020.

În urma ultimelor discuții dintre reprezentanții echipei tehnice a Ministerului Transporturilor și reprezentanții Comisiei Europene, s-a convenit aprobarea listei extinse de proiecte în momentul activării clauzei de reformă structurală.

În Master Planul General de Transport, sursele de finanțare pentru proiectul Comarnic- Brașov provin din parteneriat public privat cu posibilitatea ca acest proiect sa fie finanțat dintr-un mix de fonduri – fonduri structurale, buget de stat și împrumuturi.

Determinarea valorii estimate a proiectului s-a realizat utilizând standardul de cost pe kilometru, standard ce a fost folosit pentru toate proiectele de autostradă identificate în Master Planul General de Transport. Astfel, proiectul a fost împărțit în sectoare după formele de relief traversate.

În Master Planul de Transport lungimea totală a sectorului de autostradă este de 58 de kilometri, iar valoarea estimată pentru această investiție este de 997 milioane de euro fără TVA respectiv 1.237 milioane de euro cu TVA.

Infrastructura, cea mai mare nerealizare

Premierul Victor Ponta a recunoscut, la începutul lunii mai, că cea mai mare nerealizare în cei trei ani de guvernare este legată de problema infrastructurii, în special autostrăzile, și că cel mai probabil porțiunea de autostradă Comarnic – Brașov se va realiza cu bani de la buget.

Premierul a dat vina pe lipsa unui consens politic între partide în ce privește proiectul autostrăzii Comarnic-Brașov.

„Dacă mă duc la Transporturi, CNADNR, toți îmi vor spune a doua zi ne ia DNA-ul. Suntem în blocaj, este un blocaj politico-instituțional de înțelegere politică. O vom face din buget, nu din bani europeni. Nu vom avea bani europeni pentru Comarnic – Brașov, nu ni se dau”, a afirmat în luna mai Ponta la B1 TV.

În februarie 2013 premierul făcea un pariu electoral, declarând că dacă până în 2016 autostrada Comarnic-Brașov nu va fi gata, el nu va mai candida la alegerile parlamentare.”Dacă autostrada Comarnic-Brașov nu este gata până în 2016, nu mai candidez. Am un fix cu Comarnic-Brasov și cu Pitețti-Craiova”, spunea Victor Ponta în februarie 2013.

În februarie anul acesta, Ministerul Transporturilor anunța că statul vrea să găsească un model financiar mai eficient în raport cu bugetul și să atragă finanțare de la instituții financiare internaționale pentru autostrada Comarnic-Brașov, iar discuțiile cu consorțiul selectat vor continua până în aprilie.

Premierul ceruse în ianuarie ministrului Transporturilor ca, până în 15 februarie, să fie decisă semnarea contractului de construcție în concesiune a autostrăzii sau rezilierea procedurii, arătând că nu se mai poate aștepta.

La începutul anului 2014, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale a încheiat un memorandum cu consorțiul format din Vinci-Strabag-Aktor prin care se prevedea concesiunea de lucrări publice pentru proiectarea, construcția, finanțarea, operarea și întreținerea autostrăzii Comarnic-Brașov. Lungimea autostrăzii este de 53,22 kilometri.

Durata contractului de concesiune este de 30 de ani, din care 4 ani construcție și 26 de ani operare și întreținere, iar valoarea estimată pentru lucrările de proiectare și construcție este de 1,828 miliarde euro (fără TVA). Statul ar fi plătit 2,7 miliarde euro pentru construcția, operarea și întreținerea autostrăzii Comarnic-Brașov timp de 30 de ani dacă ar fi avut banii, însă adăugând costurile de finanțare, suma urcă la 8,45 miliarde euro.

Comarnic-Brașov, pe hârtie de peste un deceniu

Istoria Autostrăzii Zăpezii a început în anul 2004. Atunci s-a încercat construirea șoselei în parteneriat public-privat. În decembrie 2005, ministrul Transporturilor de la acea vreme, Gheorghe Dobre, anunța că lucrările ar putea începe în 2007, finanțarea fiind asigurată de către instituții financiare internaționale. Prețul mediu pentru kilometru de autostradă era estimat la 10-12 milioane de euro.

În 2006, Comarnic-Brașov se afla în continuare pe lista ministrului Dobre ce cuprindea principalele proiecte noi de infrastructură, alături de reconstrucția autostrăzii București-Pitești, lărgirea centurii București și construcția pasajului peste calea ferată la Otopeni.

Spre finele lui 2007, la licitația pentru concesionarea autostrăzii nu puteau participa firme din țara noastră, decât dacă se asociau cu companii din străinătate, totul din cauza condițiilor puse. Se cereau la acea vreme ofertanți care să aibă o cifră medie de afaceri de peste 500 de milioane de euro pe an, care să demonstreze că în ultimii cinci ani participaseră la cel puțin două proiecte similare în valoare de 200 de milioane de euro fiecare. Directorul General al CNADNR, Mihai Grecu, spunea că aceste condiții erau necesare pentru că Autostrada Zăpezii era al doilea mare proiect de construcție a unei autostrăzi, după Bechtel. Tot el estima, totodată, că în primăvara lui 2008 urmau să fie desemnați câștigătorii licitației. La acel moment, autostrada urma să aibă o lungime de 58 de kilometri și peste 50 de pasaje și viaducte, potrivit Mediafax.

Câteva zile mai târziu, ministrul Transporturilor de la acea vreme, Ludovic Orban, spunea că lucrările la tronsonul Comarnic-Brașov vor începe în toamna lui 2008. „Până la 1 iunie vom semna contractul pentru tronsonul Comarnic-Brașov, care va fi realizat prin concesiune, în toamnă urmând să înceapă execuția lucrărilor”, explica el. Licitația pentru desemnarea constructorului a fost însă amânată de pe 24 decembrie pe 15 ianuarie, din cauza mai multor solicitări făcute de companiile care intenționau să participe.

Licitația a fost amânată însă din nou, pentru finalul lunii ianuarie. Până la noul termen, 12 consorții și-au depus ofertele. Printre acestea se numărau austriecii de la Strabag, în varianta Astrada Concessions-Strabag, dar și francezii și grecii de la Consorțiul Vinci Concessions-Aktor Concessions-Vinci Construction Grands Projets-Aktor. Valoarea contractului de construcție, plus costurile de întreținere și operare pe 25 de ani a tronsonului de autostradă, erau estimate la 3,33 miliarde de euro, cu TVA. Prețul pe kilometru se apropia de 60 de milioane de euro.În noiembrie 2008, reprezentanții ministerului de resort anunțau că până la finele anului va fi ales constructorul pentru Autostrada Zăpezii și că lucrările urmau să înceapă în vara lui 2009. Termenul final de selectare a constructorului a fost amânat însă până în februarie 2009. Atunci s-au primit oferte din parte consorțiilor Vinci Concession-Aktor Concession-Vinci Construction Grand Projets-Aktor, Bilfinger&Berger și Porr și din partea asocierii Strabag AG-Egis Projects-Eurovia Construct International-Housing&Construction Holding. La finele lunii aprilie, selecția constructorului a fost amânată din nou. Ministrul Radu Berceanu anunța, totodată, că începerea lucrărilor de construcție va începe în februarie 2010 și va dura patru ani.

În luna mai este ales în cele din urmă constructorul. Este vorba despre consorțiul format de francezii de la Vinci și de grecii de la Aktor. Austriecii de la Strabag contestă însă rezultator licitației, dar contestația este respinsă în instanță. În iulie se anunță deja că semnarea contractului pentru Comarnic-Brașov va fi făcută în luna următoare, dar totul se amână până la sfârșitul anului.

Se mai face o încercare în ianuarie 2010, premierul de atunci – Emil Boc- anunțându-și prezența la semnarea contractului de concesiune pentru tronsonul Comarnic-Brașov. Contractul este semnat, iar ministrul Berceanu anunță deja taxa de utilizare a autostrăzii. Aceasta urma să fie de circa un euro pe autoturism. În luna martie, reprezentanții BEI anunțau că negocierile pentru finanțarea construcției autostrăzii nici nu începuseră, pentru ca în aprilie Vinci-Aktor să renunțe la contract. Termenul de finalizare al Autostrăzii Zăpezii era chiar 2014.

Câteva luni mai târziu, Ministerul Transporturilor își anunța intenția de a scoate din nou la licitație tronsonul Comarnic-Brașov.

În 2011, Comarnic-Brașov se afla pe lista proiectelor de investiții publice propuse pentru realizare prin parteneriat public-privat. În februarie 2012, ministerul de resort anunța că vrea să revizuiască studiul de fezabilitate pentru proiectul abandonat în 2010. Ulterior, s-a organizat și o licitație în acest sens, contractul fiind estimat la 23,6 milioane de lei, fără TVA, suspendată însă de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) din cauza unor probleme legate de documentația pentru atribuirea contractului. Licitația este blocată pentru a doua oară în septembrie 2012.

În 2013, premierul Victor Ponta spunea că s-a săturat de „șmecherile” șefului CNSC, că acesta a blocat din nou licitația. Reprezentanții consiliului dezmint afirmațiile lui. Ponta susține, ulterior, că nu va mai candida la parlamentare dacă autostrada Comarnic-Brașov nu va fi executată. „Pe 28 februarie se anunță precalificarea probabil pentru București-Brașov, nu e Comarnic-Brașov. Dacă nu este gata până în 2016, nu mai candidez. Am un fix cu Comarnic-Brașov și cu Pitești-Craiova”, spunea el în luna februarie.

Tot în aceeași lună, cei de la CNADNR au primit o serie de oferte pentru Comarnic-Brașov de la o companie din China și de la trei asocieri de firme. Printre ofertanți se aflau din nou cei de la Vinci și cei de la Aktor, care renunțaseră la proiect cu trei ani în urmă.

În luna mai, ministrul delegat Dan Șova anunța că tronsonul de autostradă va fi gata până la alegerile din 2016. Câteva luni mai târziu spunea că se va semna contractul pentru construcția Autostrăzii Zăpezii pe 30 octombrie 2013. Termenul pentru depunerea ofertelor este amânat, însă, la cererea constructorilor, până pe 15 noiembrie. Tot Șova anunța, spre finalul lui noiembrie, că BEI, BERD și BM sunt interesate să finanțeze acest proiect de infrastructură, cu lucrări estimate de această dată la 1,2-1,3 miliarde de euro și că desemnarea câștigătorului se va face în noiembrie. El promitea, totodată, că lucrările urmau să înceapă în aprilie 2014. În cele din urmă, CNADNR selectrează consorțiul Vinci-Aktor-Strabag, iar Ponta îi transmite lui Șova că în aprilie 2014 trebuie „să se urce pe excavator sau pe buldozer” și să înceapă lucrările de construcție la Autostrada Zăpezii.

La începutul lui 2014, premierul Victor Ponta anunța că autostrada Comarnic-Brașov, acum cu cinci kilometri mai scurtă decât în proiectul inițial, va fi finalizată în 2017, iar taxa pentru utilizarea ei va fi de 5,7 lei plus TVA. În iulie, CNADNR punea deja întârzierea începerii lucrărilor de construcție pe seama procesului „laborios” de obținere a finanțării, iar ministrul transporturilor, Ioan Rus, anunța că autoritățile vor stabili în toamnă dacă sunt întrunite condițiile de semnare a contractului în concesiune.

Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase