Corneliu Tănase a vândut vineri aproape 10% din acțiunile Băncii Carpatica, pentru 4,3 milioane euro

Cele două tranzacții, care au cumulat 313,37 milioane de titluri BCC, s-au perfectat la un preț de 0,0625 lei, cu 1,13% mai mare față de prețul de la închiderea sesiunii de joi.

Carabulea, care controlează 41,2898% din capitalul social, și Corneliu Tănase, care deținea anterior operațiunilor de vineri 11,2179% din titluri, au dreptul de vot suspendat.

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis miercuri să suspende dreptul de vot la Banca Comercială Carpatica pentru principalul acționar al băncii, Ilie Carabulea, aflat în arest preventiv, dar și pentru Corneliu Tănase, care acționează concertat cu Carabulea.

Printre motivele invocate în hotărârea BNR se află faptul că Ilie Carabulea nu mai îndeplinește „criteriul de reputație, din perspectiva integrității”, o condamnare a omului de afaceri și faptul că acesta este cercetat penal, în stare de arest.

TRANSPORT Statul român solicită despăgubiri de peste 80 de milioane de euro pentru întârzierile trenurilor Alstom

13:29

VIDEO Doi schiori au declanșat accidental o avalanșă de mari dimensiuni în Munții Făgăraș

13:24

Carabulea și Corneliu Tănase intenționau să schimbe actuala conducere executivă, prin modificarea statului și componenței Consiliului de Supraveghere și Directoratul, în timp ce managerii propun fuziunea cu altă bancă.

Carabulea și Tănase au anunțat că nu sunt de acord cu introducerea pe ordinea de zi a AGA a propunerii Directoratului privind fuziunea cu o altă bancă și cer operarea de urgență a rectificărilor necesare, potrivit unui al comunicat transmis tot miercuri de bancă Bursei.

Carabulea și Marian Mîrzac, fostul director general al Carpatica Asig din Sibiu, au fost arestați preventiv pentru fapte de corupție, la finele lunii ianuarie, fiind acuzați că, în mod fraudulos, în perioada mai – decembrie 2013, au reușit să tergiverseze și să influențeze rezultatele unor controale dispuse de ASF la societatea de asigurări.

Directoratul Băncii Carpatica a propus ca dată de referință 1 aprilie 2014, astfel că la AGA vor putea fi prezenți numai acționarii cu drept de vot înscriși în registrul acționarilor ținut de Depozitarul Central.

Potrivit articolului 230 din OUG 99/2006 cu modificările și completările ulterioare, „în cazul în care persoanele care dețin participații calificate la instituția de credit, persoană juridică română, nu mai îndeplinesc cerințele prevăzute de lege și de reglementările emise în aplicarea acesteia privind calitatea acționariatului unei instituții de credit sau exercită o influență de natură să pericliteze administrarea prudentă a instituției de credit, Banca Națională a României dispune măsurile adecvate pentru încetarea acestei situații. În acest sens, independent de alte măsuri sau sancțiuni care pot fi aplicate instituției de credit ori persoanelor care exercită responsabilități de administrare și/sau conducere a acesteia, Banca Națională a României poate dispune suspendarea exercitării drepturilor de vot aferente acțiunilor deținute de acționarii sau membrii respectivi și/sau instituirea administrării speciale ori implementarea unor măsuri de stabilizare.

Acționarii față de care s-a dispus măsura de suspendare a dreptului de vot nu mai pot achiziționa noi acțiuni ale instituției de credit, persoană juridică română.

Acționarii al căror exercițiu al drepturilor de vot nu este suspendat pot ține adunare generală și pot să ia orice hotărâre de competența acesteia, cu majoritatea prevăzută de lege sau, după caz, de
actul constitutiv, majoritatea respectivă fiind raportată în acest caz la totalul capitalului social deținut de acționarii în cauză.

„Dacă măsura suspendării drepturilor de vot este aplicată acționarilor reprezentând întregul capital social, Banca Națională a României poate hotărî retragerea autorizației instituției de credit”, se mai spune în lege.