Criza din energie era PREVIZIBILĂ. Sistemul energetic are nevoie de 30 de miliarde de euro pentru MODERNIZARE

De 30 de ani, România nu a mai investit aproape deloc în sistemul energetic, iar guvernele care s-au perindat pe la Palatul Victoria au fost preocupate doar de pozițiile bănoase din consiliile de administrație cu care să-și răsplătească oamenii din partid sau de conturile companiilor de stat din domeniu, din care să alimenteze pensii și salarii pentru bugetari. Ziarul financiar reamintește cum a ratat România, numai în ultimul deceniu – investiții de peste 7 miliarde de euro.

În urmă cu 10 ani, proiecte de investiții în energie în România se aflau pe mesele tuturor marilor grupuri europene. CEZ (Cehia) intenționa să construiască la Galați o centrală pe gaze în valoare de 400 de milioane de euro. Enel (Italia) și E.ON (Germania) erau dispuse să bage 1 miliard de euro într-o centrală pe cărbune la Brăila. Investitorii se băteau pentru cele două reactoare nucleare de la Cernavodă, iar Marubeni (Japonia) pregătise 170 de milioane de euro pentru un grup pe gaze la una din centralele din București.

STATISTICĂ România a înregistrat peste 20 de milioane de pasageri transportați pe calea aerului în primele nouă luni ale anului

23:02

ULTIMA ORĂ Se oprește din nou apa în Câmpina, la nici 24 de ore de când a fost reluată furnizarea

22:39

Zece ani mai târziu, nici unul din aceste proiecte nu fusese implementat. Deși guvernanții au liniștit opinia publică spunând că – la oportunitățile oferite de România – investitorii nu vor lipsi niciodată, nimeni nu s-a mai arătat interesat. Am rămas cu sistemul de producție construit în anii comunismului, care – cel puțin pe hârtie – avea suficiente capacități pentru a susține consumul intern. Doar că 80% dintre termocentrale au durata de viață depășită, iar o treime dintre hidrocentrale ar trebui oprite. Sistemul energetic ar avea nevoie de retehnologizări de peste 30 de miliarde de euro.

În prezent, doar 20.000 de MW din puterea instalată de 24:000 MW sunt disponibili. Într-o iarnă ca aceasta însă, capacități de 8.000 de MW nu funcționează, nivelul apelor este scăzut, minerii sunt in grevă și nici vântul nu prea bate, în ciuda afirmațiilor optimiste ale ministrului Anton Anton. În primele săptămâni ale acestui an, România a avut nevoie să importe energie, iar orice nouă avarie ar fi destabilizat serios situația.

După Revoluție, investițiile în energie se numără pe degete. Începute de Ceaușescu, cele două reactoare nucleare de la Cernavodă au fost puse în funcțiune în 1996 și 2007. OMV Petrom a construit o centrală nou pe gaze la Brazi, iar în perioada 2009-2015, profitând de cea mai generoasă schemă de sprijin din UE, investitorii străini au montat „păduri” de centrale eoliene, în valoare de 4,5 miliarde de euro.

Joi, după o săptămână de negocieri, Ministerul Energiei a convins minerii din CE Oltenia să oprească greva, oferindu-le 1.000 de lei brut în plus la salariu. Deja Termocentrala Rovinari fusese nevoită să închidă unul dintre grupuri, pentru că nu mai avea stocuri de cărbune. Una dintrre soluțiile avute în vedere de minister este anularea taxei de 2% pe afacerile producătorilor de cărbuni, proaspăt introdusă de la 1 ianuarie, ca măsură de salvare a bugetului pe 2019. O alta – cerută de tot mai multe voci din PSD – este schimbarea ministrului Energiei Anton Anton.

Găsiți în Ziarul financiar, cifrele seci care arată cât am investit în sistemul energetic, dar mai ales câte proiecte în valoare de miliarde de euro am pierdut după Revoluție.