Cum arată BUGETUL ROMÂNIEI pe 2014. Voinea: Banii pentru Parlament sunt mai mulți pentru că a crescut și numărul senatorilor și deputaților

Veniturile bugetului general consolidat din 2014 se ridică la 216,8 miliarde de lei (32,9% din PIB), circa 48,7 miliarde de euro, în timp ce cheltuielile se ridică la 231,3 miliarde de lei (35,1% din PIB), echivalentul a 51,9 miliarde de euro, potrivit proiectului de lege publicat miercuri de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).

Dacă pe partea de încasări guvernul se bazează pe o mai bună colectare a TVA-ului, a impozitului pe profit, precum și pe veniturile suplimentare din „taxa pe stâlp” și din majorarea accizelor, pe parte de cheltuieli, executivul estimează costuri suplimentare pentru plata salariilor, a pensiilor, precum și a investițiilor finanțate din fonduri europene.

Astfel, cheltuielile statului vor crește cu 9,4 miliarde de lei (2,1 miliarde de euro) dintre care:

♦ 1,6 miliarde de lei (356,5 milioane de euro) reprezintă măririle salariale acordate profesorilor debutanți și medicilor rezidenți, precum și majorării salariului minim la 900 de lei;

♦ 2,7 miliarde de lei (606,7 milioane de euro) reprezintă majorarea pensiilor prin indexarea cu inflația;

♦ 5,5 miliarde de lei (1,2 miliarde de euro) reprezintă proiectele de investiții cu finanțare europeană.

În ceea ce privește alocarea banilor pentru instituțiile publice, Președinția, Parlamentul, Curtea Constituțională, SRI și ministerele Dezvoltării, Apărării, Muncii și Educației vor avea bugete mai mari, în timp ce sumele destinate ministerelor Justiției, Internelor, Culturii, Sănătății, ANI, CSM și ICCJ vor fi mai scăzute.

„Sumele pentru Sănătate sunt mai mari substanțial, dacă scoatem arieratele, adica 28,3 miliarde de lei, față de 27 de miliarde în 2013. La Educație nu se ajunge la 6% din PIB, nu are cum pentru că noi nu ne raportăm la PIB, nu împărțim PIB-ul. Noi împărțim cât se colectează plus deficitul. La Educație vor veni 9% din cheltuieli, nu din PIB. Se împarte ce se colectează plus un deficit”, a declarat Liviu Voinea, ministrul delegat pentru Buget.

Voinea a explicat totodată că bugetul Parlamentului a fost majorat pe fondul creșterii numărului de parlamentari. „Creșterea bugetului pentru Parlament este foarte mică, la Camera Deputaților, asta pentru că sunt mai mulți parlamentari. Apare ca o creștere față de bugetul inițial, dar între timp s-au mai făcut rectificări”, a spus el.

„Acesta este bugetul, nu există discuții inițale, există modificări față de rectificare, cu asta ne comparăm”, a mai explicat Voinea.

Bugetul general consolidat cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat (pensii), bugetele fondurilor speciale, bugetele locale, bugetele instituțiilor publice precum și bugetele companiilor de stat.

Venituri în plus din accize și „taxa pe stâlp”

În ceea ce privește bugetul de stat, Guvernul propune pentru anul viitor venituri de 100,9 miliarde de lei (22,6 miliarde de euro), în creștere cu 4,7% față de programul actualizat din acest an, de 96,3 miliarde de lei (21,6 miliarde de euro).

Astfel, executivul se așteaptă să încaseze 11,2 miliarde de lei (2,5 miliarde de euro) din impozitul pe profit de la agenții economici, în creștere cu 0,5 miliarde de lei (112,3 milioane de euro) față de programul din 2013.

Încasările din impozitul pe venit ar urma să crească la 23,7 miliarde de lei (5,3 miliarde de euro), cu 1,2 miliarde de lei (269,6 milioane de euro) în plus față de colectările din acest an.

Alte sume suplimentare ar urma să fie încasate din TVA, respectiv 1,8 miliarde de lei, echivalentul a 404,4 milioane de euro.

La capitolul accize, statul se bazează pe venituri de 3,1 miliarde de lei (696,6 milioane de euro) în plus în 2014 față de anul anterior. Astfel, anul viitor, la bugetul de stat se vor vărsa accize în valoare de 22,8 miliarde de lei (5,1 miliarde de euro), în creștere cu 15,7% față de acest an. Rezultă că veniturile din accize vor reprezenta anul viitor a treia cea mai importantă componentă a veniturilor bugetare, potrivit Raportului privind situația macroeconomică pe anul 2014.

O altă majorare semnificativă de venituri se înregistrează la capitolul impozite și taxe pe proprietate. Impozitul pe construcțiile speciale va aduce la bugetul de stat 488 de milioane de lei (109,6 milioane de euro) în 2014, urmând ca suma să crească anual până la nivelul de 561,7 milioane de lei în 2017.

Pe partea de venituri, Guvernul se așteaptă și la unele scăderi. Spre exemplu, taxele și tarifele pentru eliberarea de licențe și autorizații de funcționare vor scădea în 2014 la 336,9 milioane de lei (75,7 milioane de euro), de la 1,5 miliarde de lei anul acesta (337 milioane de euro).

Salariul mediu net în 2014

Bugetul pentru 2014 este fundamentat pe o creștere economică de 2,2% din PIB și o inflație medie anuală de 2,4%.

Deficitul bugetar este estimat la 2,2% din PIB, mai exact la 14,4 miliarde de lei, echivalentul a 3,2 miliarde de euro.

„Pentru anul 2014 se are în vedere o temperare ușoară a traiectoriei de ajustare, pentru a facilita și în anul viitor o absorbție mai mare de fonduri europene, cu scopul de a dezvolta potențialul de creștere economică”, se explică în raportul bugetului.

Totodată, bugetul pentru anul viitor este fundamentat pe un curs mediu de schimb de 4,45 lei/euro (cursul folosit pentru calculele din text).

Salariul mediu net estimat de guvern pentru 2014 este de 1.676 de lei, circa 376 de euro, în timp ce numărul mediu de șomeri este estimat la 435.000 de persoane.

Creșteri ale cheltuielilor de peste 2 miliarde de euro față de 2013

Cheltuielile de la bugetul general consolidat vor crește în 2014 cu 9,4 miliarde de lei, circa 2,1 miliarde de euro, față de anul 2013.

Cheltuielile de personal vor crește anul viitor față de 2013 cu 1,6 miliarde de lei (356,5 milioane de euro). Se vor acorda astfel majorări salariale cadrelor didactice din învățământul universitar de stat și preuniversitar de stat cu vechime de cel mult 6 ani, va crește salariul minim brut pe economie de la 800 de lei la 900 de lei până la 1 iulie 2014.

Posturile din sectorul bugetar vor fi ocupate potrivit principiului „unu la unu” din posturile care rămân vacante (se estimează un număr de cel mult 1,18 milioane de posturi finanțate) și se vor asigura sumele aferente plății tranșei de 25% din titlurile executorii care au ca obiect acordarea de drepturi salariale angajaților din sectorul bugetar.

Nu vor mai fi acordate premii, prime de vacanțe, tichete de vacanță, tichete de masă, cu excepția personalului din instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii. Compensarea se va face cu timp liber corespunzător orelor de muncă efectuate peste durata normală a programului de lucru.

Cheltuielile aferente asistenței sociale vor crește în 2014 cu 2,7 miliarde de lei (606,7 milioane de euro) față de anul în curs.

Valoarea punctului de pensie va crește cu 3,75%, de la 762,1 lei la 790,7 lei. Se estimează astfel că pensia medie de asigurări sociale va depăși 200 de euro pe lună.

Totodată, venitul minim garantat se va majora cu 4,5%.

Contribuția națională va fi anul viitor cu 5,5 miliarde de lei (1,2 miliarde de euro) mai mare decât în 2013.

„Creșterea se datorează susținerii proiectelor de investiții cu finanțare europeană care altfel ar fi fost susținute din fonduri bugetare proprii măsind efortul bugetar în condițiile constrângerilor care acționează în economie”, se explică în raportul bugetului pe 2014.

Stimularea creșterii economice

Principalele pârghii pentru stimularea creșterii economice de anul viitor vizează majorarea alocărilor pentru investiții, precum și majorările salariale menite să stimuleze consumul.

Cheltuielile de investiții ale bugetului general consolidat ar urma să atincă în 2014 un nivel similar celui din 2012, după ce anul trecut acestea au fost tăiate la 36,1 miliarde de lei (8,1 miliarde de euro), echivalentul a 16,3% din PIB. Anul viitor, propunerea înaintată de Guvern este de 17,2% din PIB, respectiv 39,7 miliarde de lei (8,9 miliarde de euro).

Totodată, Guvernul speră la o mai bună contribuție a cererii interne la creșterea economică din 2014. Dacă în 2013 aceasta a avut o contribuție negativă, de -1,1% din PIB, anul viitor, cererea internă ar urma să contribuie cu 2,3% la creșterea economică. Consumul, o componentă esențială a cererii interne, este estimat la 1,3% în 2014, față de 0,2% anul acesta, sprijinit în principal de consumul privat (1%).

Obiectivele asumate de Guvern sunt:

– Creșterea investițiilor publice, în special creșterea cofinanțării pentru absorbția fondurilor europene cu 0,5 puncte procentuale.

– Creșterea finanțării programelor de invesțitii la nivelul autorităților locale, de la 14,6 miliarde lei (3,2 miliarde de euro) în anul 2013 la 18,4 miliarde lei în anul 2014 (4,1 miliarde de euro), respectiv o creștere de 26%.

– Prioritizarea proiectelor de investiții;

– Creșterea cererii interne, în paralel cu încurajarea muncii, prin creșterea salariului minim cu 12,5%;

– Sprijinirea producătorilor agricoli prin alocarea de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltarii Rurale a sumei de 2,1 miliarde lei, respectiv 1,5 miliarde lei subvenții pentru sprijinirea producătorilor agricoli și 0,6 miliarde lei, reprezentând plăți naționale directe complementare în sectorul vegetal.

La ce ministere cresc bugetele

Conform proiecției raportate strict la bugetul ministerelor și altor instituții, Administrația Prezidențială va primi 25,5 milioane lei (de la 24,8 milioane lei în acest an, cu 2,79% mai mult), Senatul – 101,6 milioane lei (de la 95,4 milioane lei, 6,42%), Camera Deputaților – 238,8 milioane lei (de la 223,4 milioane lei, 6,86%), Curtea Constituțională – 14,69 milioane lei (de la 14,58 milioane lei, 0,71%), Secretariatul General al Guvernului – 7,2 miliarde lei (de la 6,5 miliarde lei, 10,03%), Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice – 4,8 miliarde lei (de la 3,58 miliarde lei, 33,9%), Ministerul Finanțelor – 3 miliarde lei (de la 2,65 miliarde lei, 15,35%), Ministerul Apărării – 6,4 miliarde lei (de la 6,2 miliarde lei, 3,66%), Ministerul Muncii – 29,7 miliarde lei (de la 28,9 miliarde lei, 2,48%), Ministerul Agriculturii – 19,4 miliarde lei (de la 17,1 miliarde lei, 13,01%), Ministerul Mediului – 2,68 miliarde lei (de la 2,32 miliarde lei, 15,59%), Ministerul Transporturilor – 6,4 miliarde lei (de la 6 miliarde lei, 6,46%), Ministerul Educației – 8,5 miliarde lei (de la 8,4 miliarde lei, 1,43%), Serviciul Român de Informații – 1,106 miliarde lei (de la 1,101 miliarde lei, 0,47%), Ministerul Fondurilor Europene – 166,3 milioane lei (de la 149,3 mlioane lei, 11,40%), Autoritatea Electorală Permanentă – 17,1 milioane lei (de la 16,2 milioane lei, 5,20%).

Reduceri de bugete vor fi operate la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) – 66,2 milioane lei (de la 66,3 milioane lei, -0,22%), Curtea de Conturi – 190,1 milioane lei (de la 197,7 milioane lei, -3,86%), Ministerul Afacerilor Externe – 656 milioane lei (de la 700,9 milioane lei, -6,40%), Ministerul Justiției – 2,5 miliarde lei (de la 2,6 miliarde lei, -3,15%), Ministerul Afacerilor Interne – 8,3 miliarde lei (de la 8,7 miliarde lei, -4,08%), Ministerul Tineretului și Sportului – 372,3 milioane lei (de la 375,1 milioane lei, -0,74%), Ministerul Sănătății – 7,96 miliarde lei (de la 9,79 miliarde lei, -18,71%), Ministerul Culturii – 522,5 milioane lei (de la 571,2 milioane lei, -8,52%), Ministerul Economiei – un miliard lei (de la 1,1 miliarde lei, -3,78%), Ministerul pentru Societatea Informațională – 138,7 milioane lei (de la 152,8 milioane lei, -9,24%), Ministerul Public – 689,7 milioane lei (de la 731,7 milioane lei, -5,75%), Agenția Națională de Integritate – 19,4 milioane lei (de la 29,7 milioane lei, -34,72%), Serviciul de Informații Externe – 195,6 milioane lei (de la 196,7 milioane lei, -0,53%), Serviciul de Protecție și Pază – 131,7 milioane lei (de la 188,2 milioane lei, -30%), Serviciul de Telecomunicații Speciale – 248,4 milioane lei (de la 254,9 milioane lei, -2,54%), Academia Română – 362,2 milioane lei (de la 370,5 milioane lei, -2,24%), Consiliul Superior al Magistraturii – 98,7 milioane lei (de la 105,2 milioane lei, -6,15%).

Fii la curent cu știrile economice ale momentului. Abonează-te la pagina de Facebook Gândul Financiar.