Cum vrea să facă Guvernul o clasă de mijloc la sate. Strategia prezentată de Cioloș

Strategia privind dezvoltarea clasei de mijloc rurale, lansată luni de Dacian Cioloș, conține măsuri prin care Executivul își propune să completeze atât programele antisărăcie, cât și politicile derulate în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC), un program lansat de actualul prim-ministru în perioada în care era comisar european pentru Agricultură.

Potrivit strategiei publicate de Executiv, prin PAC statul român oferă, din bani europeni, o plasă socială de siguranță și o creștere a accesului la servicii publice pentru cei mai dezavantajați locuitori ai satelor.

„73% dintre fermieri trăiesc în exploatații de subzistență, 97% din totalul de 3.000.000 de fermieri nu sunt eligibili în Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), așa cum a fost aprobat de fostul guvern. De aceea, este nevoie de un Plan Național de Dezvoltare Rurală mai accesibil micilor fermieri și micului întreprinzător, ceea ce face necesară coborârea pragului de eligibilitate de la 8.000 euro producție standard la 4.000 de euro, lărgind baza potențialilor beneficiari de la 61 mii la 374 mii. De asemenea, trebuie acordeara unui sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici, precum și un start-up non agricol”, se arată în strategia Guvernului.

În urma studiilor s-a constatat că în cele mai multe cazuri membrii familiei sunt angajați formal în fermă, deci lucrează într-o economie de tip informal, nu au asigurări medicale. De aceea, pachetul de măsuri vizează angajarea membrilor familiei la ferme proprii (mai ales tinerii din categoria vulnerabilă 16 – 24 de ani), astfel asigurându-se schimbarea de generații în agricultură.

Totodată, fermierul este membru într-o asociație prin care achiziționează input-uri agricole (semințe, îngrășăminte) și prin care vinde producția sau o procesează pentru a-i crește valoarea. Doar 1% dintre fermieri sunt membri ai unei asociații (față de peste 50% media UE și peste 90% în statele cele mai dezvoltate). Studiile arată că reticența la asociere nu este cauzată în așa de mare măsură de mentalitate, cât de alegerile economice pe care oamenii sunt obligați să le facă, respectiv nu se asociază dacă asta înseamnă dublă impozitare.

În acest context, Guvernul își propune luarea unor măsuri de stimulare a asocierii pentru ieșirea pe piață, eliminarea dublei impozitări și alte politici fiscale care să vină în sprijinul micilor fermieri.

Un accent important se pune pe stimularea formării unor grupuri de producători, pe cooperarea pe lanțuri scurte, și încurajarea asocierilor care vând local produse cu valoare adăugată.

Foarte importante sunt și procesele de informare și formare profesională, de consiliere, toate acestea adaptate nevoilor fermierilor mici și medii.

De asemenea, se va urmări ca fermierul să aibă acces la credite pentru dezvoltare și cofinanțare, la dobânzi echivalente cu celelalte ramuri economice, să aibă acces la instrumente de microcreditare, având în vedere că în prezent lipsesc instrumentele financiare dedicate fermelor mici și medii și/sau dobânzile practicate sunt prohibitive, iar cei mai mici sau săraci producători din România plătesc cele mai mari dobânzi pentru credite operaționale.

Un alt obiectiv important este acela de a-i facilita fermierului accesul la condiții de viață si servicii apropiate de cele oferite de mediul urban.

„Marginalizarea și lipsa accesului la servicii de bază precum educația și sănătate afectează semnificativ calitatea vieții în mediul rural și reduc șansele de ieșire din sărăcie”, se menționează în document.

Potrivit pachetului de măsuri, „Clasa de Mijloc la Sate” cuprinde trei categorii de politici, de creștere, pentru micii agricultori / locuitori ai satelor prinși în activități non-agricole de mici dimensiuni, de consolidare, pentru cei deja intrați în clasa de mijloc și măsuri de dezvoltare a satului ca o comunitate activă, solidară și cu acces la sănătate și educație apropiat de standardele urbane.

În documentul dat publicității de Guvern se prezintă și zece exemple reale cu fermieri care își desfășoară activitatea în domeniile creșterii animalelor, apicol, legumicol și pomicol.

În urma analizelor efectuate s-a constatat că 97% dintre gospodării rămân în afara PNDR-ului din cauza pragului ridicat de eligibilitate 8.000 euro. De aceea, Guvernul actual anunță că va demara procedura de schimbare a PNDR, care trebuie agreată în Comitetul de Monitorizare și cu Comisia Europeană. Ghidurile măsurilor aferente vor fi lansate în condițiile curente de eligibilitate (pentru a nu întârzia lansarea), dar următoarele runde de finanțare se vor desfășura cu noile condiții de eligibilitate, această toamnă.

Un accent deosebit se pune și pe simplificarea ghidurilor de finanțare cu bani europeni și „tăierea” hârtiilor, proces birocratic care îngreunează procesul de accesare a fondurilor europene.

Totodată, Guvernul își propune dezvoltarea economiei rurale prin clarificarea și relaxarea cadrului legal în ceea ce privește produsele eco și agroturismul, pentru încurajarea antreprenorialului rural de mici dimensiuni.

„În funcție de specificul local, se dorește adaptarea legislației pentru a permite consumul de produse din gospodărie în lanțul eco și agro turistic. Preluarea la nivel de politică publică a bunelor practici de eco-turism certificat, prin dezvoltarea organismelor de management al destinației. Autoritățile locale și afacerile de mici dimensiuni vor fi cointeresate în folosirea potențialului cultural și natural al zonelor protejate”, se mai arată în documentul publicat de Guvern.

Un rol important în noua arhitectură gândită de Executiv vor continua să o aibă GAL-urile, acestea având „rol clasic de motor” al comunității rurale în programul LEADER și care au în vedere perspective și abordări care dezvoltă comunitatea prin proiecte atipice, complementare PNDR.