EXCLUSIV VIDEO | Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, despre piața energiei: „Folosim toate instrumentele pe care le avem ca să încercăm să ținem lucrurile sub control”

Crizele suprapuse ale anului 2022, de la războiul din Ucraina, scumpirea energiei, la creșterea galopantă a inflației, au ridicat multe provocări, inclusiv în ceea ce privește concurența, implicit la capitolul ajutoare de stat. Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a detaliat, într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV, principalele măsuri luate în anul care s-a terminat, dar și planuri și așteptări pentru anul 2023.

Bogdan Chirițoiu a explicat cum a fost anul 2022 din perspectiva autorității de reglementare în domeniu, cu precădere în ceea ce privește criza energiei, care a provocat îngrijorări populației și mediului de afaceri.

„Acum avem o doză mare de optimism”

„Anul 2022 a fost foarte intens, cu multă activitate. De multe ori, strădania a fost să nu meargă lucrurile mai prost. A fost un an în care ne-am străduit ca lucrurile să meargă cât se poate de normal și cred că acum intrăm într-o perioadă optimistă. Dacă undeva în primăvară, vară eram toți foarte îngrijorați, acum avem o doză mare de optimism. Sper să se confirme, mai vorbim peste câteva luni”, a afirmat Bogdan Chirițoiu.

EXCLUSIV „Operațiunea Buletinul”. Se sistează plata alocațiilor pentru copiii moldoveni care dețin cetățenie română? Răspunsul Ministerului Muncii pentru Gândul

05:00

ECONOMIE China va elimina taxele vamale pentru Africa

23:30

Anul anterior a început cu agresiunea militară aproape de granițele României, care a perturbat economia, apoi au urmat creșteri de prețuri.

Am avut o inflație mare, pornită în principal de la energie, teama că s-ar putea să nu avem suficient gaz sau electricitate în timp iernii. Față de temerile astea, lucrurile arată rezonabil de bine. Vedem că inflația este în scădere, vedem că pare că trecem bine iarna cu privire la energie, prețurile au scăzut, au scăzut și la benzină, și la petrol, și la motorină, iar obsesii ale noastre”, a explicat președintele Consiliului Concurenței.

Schimbările au venit, pe fondul unor temperaturi favorabile, ca urmare a măsurilor luate la nivel național și comunitar, iar Consiliul Concurenței a fost una dintre entitățile participante la acest proces decizional.

„Ca lucrurile astea să se întâmple, a fost nevoie și de ceva noroc – vremea, dar și de multe măsuri care au fost luate de guvernul nostru și de guvernele europene, deci de România ca parte a ansamblului european. A fost nevoie de intervenții majore pe piața de energie, ajutoare pe care le-au primit pe de o parte gospodăriile, pe de alta agenții economici. Or toate aceste măsuri trebuie coordonate cu partenerii noștri europeni, pentru că le gândim per ansamblul Europei, și pe undeva intervine și Consiliul Concurenței, suntem și noi parte din mecanismul acesta decizional”, a precizat Bogdan Chirițoiu.

Monitorul Prețurilor, instrument util pentru calmarea populației

Unul dintre instrumentele prin care Consiliul Concurenței a ajutat la o mai bună informare a populației este Monitorul Prețurilor, platforma gestionată de instituție, unde românii pot să vadă evoluția acestora la produse alimentare și carburanți.

„A fost util uneori și ca să calmăm populația, pentru că apare un preț crescut la o benzinărie din sutele de benzinării din România și lumea se sperie. Ne ajută deci și să temperăm panica, îngrijorarea oamenilor. În momentele de tensiune, s-ar putea să apară reacții exagerate, lumea este predispusă să se sperie în momentele astea”, a detaliat președintele Consiliului Concurenței.

Conform bilanțului pe 2022, pe Monitorul Prețurilor Carburanților au fost aproximativ 33,6 milioane de căutări, în creștere cu aproximativ 80% comparativ cu anul 2021.

În plus, instituția a demarat investigații pe piața de distribuție a energiei. Este vorba de două investigații – care s-ar putea finaliza în acest an – ce vizează un posibil comportament abuziv al companiilor Distribuție Energie Electrică România SA (din grupul Electrica) și, respectiv, Distribuție Energie Oltenia SA (membră a grupului CEZ), pe piața distribuției de energie electrică aferentă zonelor geografice pentru care cei doi operatori dețin licență de distribuție.

Folosim toate instrumentele pe care le avem ca să încercăm să ținem lucrurile sub control. Asta înseamnă, unu, să monitorizăm, să vedem ce se întâmplă, ca să avem noi informații, dar și oamenii. Știind că se uită cineva la ei, ne gândim că vor fi mai prudente companiile, nu vor exagera, nu se vor arunca, comportamentul lor va fi mai prudent.

În același timp, da, sunt situații în care deschidem investigații, în care amenințăm cu amenzi și suntem în situația asta cu doi mari distribuitori de electricitate, două mari companii care gestionează distribuția de electricitate către populație”, a explicat Bogdan Chirițoiu.

Mai mult, specialiștii instituției elaborează analize complexe, atât pe piața energiei electrice, cât și a gazelor, iar în ceea ce privește carburanții, Consiliul Concurenței are, de anul trecut, o nouă pârghie legală pentru sancționarea neregulilor.

„Pe piața de combustibil, Guvernul ne-a dat un nou instrument, anul trecut, Legea speculei, și ne-a zis să folosim puterile pe care le avem prin Legea speculei, să monitorizăm situația pe piața carburanților și am văzut într-adevăr că reducerea de 50 de bani a fost operată și lucrurile au părut să meargă ok”, a precizat președintele Consiliului Concurenței.

„Noi nu recomandăm plafonările de preț, pot avea efecte negative”

Bogdan Chirițoiu a admis, în ceea ce privește plafoanele stabilite de autorități, că operatorii au profitat de oportunitate pentru a crește tarifele până la nivelul maxim, ceea ce a dus la scumpiri în lanț.

Noi nu recomandăm plafonările de preț, pentru că pot avea efecte negative. Dar este un instrument pe care trebuie să îl folosești în momente chiar dificile, când nu ai alte soluții, și cred că nu am avut încotro, la electricitate și la gaze.

Prețul gazelor a crescut atât de mult într-un an, undeva din vara lui 2021, cu nouă luni înainte de invazie, Rusia începuse să reducă livrările de gaze spre Europa, prostia Europei că s-a lăsat să depindă foarte mult de gazul rusesc (…) crescând la gaze, a crescut și la electricitate, cea mai scumpă a devenit cea produsă prin arderea gazului, și așa a sărit în aer prețul electricității. Deci a fost nevoie de intervenții, de plafonări ale prețurilor și de subvenții pentru ajutorarea gospodăriilor și a agenților economici”, a explicat Bogdan Chirițoiu.

Totuși, anul 2023 a început sub auspicii mai bune, după ce, așa cum a precizat președintele Consiliului Concurenței, Europa a reușit să se decupleze în bună măsură de Rusia.

„În momentul de față, Rusia nu mai livrează aproape nimic spre Europa și, cu toate astea, depozitele de gaze sunt pline în toată Europa”, a detaliat Bogdan Chirițoiu, amintind de gazele naturale lichefiate care vin din Asia, profitând și de reducerea activităților economice din China, pe fondul valurilor pandemice.

A fost și noroc, dar și o capacitate remarcabilă a economiilor europene de a se reorienta. Și la noi, consumul de gaze a scăzut substanțial, mai ales pe zona industrială. Nu a generat, totuși, o criză economică.

Deci, avem inflație, de acord, prețurile au crescut, dar producția, totuși, a crescut. Avem creștere economică, și noi, și restul Europei, dar mai ales noi, am avut o creștere destul de mare, ne-a crescut șomajul, dar până la urmă economia a absorbit acest șoc”, susține președintele Consiliului Concurenței.

Ion Sterian, directorul general al operatorului național de transport al gazelor naturale Transgaz, a dat recent asigurări, într-un interviu pentru Gândul, că populația și operatorii economici vor avea suficiente gaze, atât pentru acest sezon rece, cât și pentru iarna viitoare, oricât de frig ar fi, în condiții normale de piață.

Cât de mult va rezista la acest nivel, rămâne de văzut, spune  Bogdan Chirițoiu.

„Vedem dacă țin lucrurile un an, doi, trei, dar, pe termen scurt, vorbim de reziliență, da, România s-a comportat din nou ca și la COVID. Ne-am descurcat destul de bine și prin COVID, suntem țara care am avut cea mai mică scădere de Produs Intern Brut din Uniune și prima țară din Uniune care și-a revenit la nivelul economiei dinainte de COVID. Deci, undeva, economia noastră a fost capabilă să absoarbă aceste șocuri. Nu sunt plăcute, toți am suferit, toți am fost speriați, dar știți cum e cu optimistul: Putea să fie mai rău de atât”, a conchis șeful autorității de reglementare în domeniul concurenței.

Urmărește interviul integral: