Financial Times lansează un avertisment dur la adresa Greciei

„Suntem la patru cel mult șase săptămâni distanță de o posibilă impunere a unui control al capitalului”, a declarat Daniel Gros, directorul Centrului pentru studii politice europene din Bruxelles.

În timp ce Grecia trebuie să achite către FMI 1,5 miliarde de euro până la sfârșitul lui iunie, situația ar putea scăpa de sub control, forțându-le mâna politicienilor. Grecia ar putea fi obligată astfel să repete experiența Ciprului și Argentinei. Dar astfel de măsuri sunt dezaprobate de tratatele UE, care sanctifică libertatea de mișcare a capitalurilor – alături de cea a lucrătorilor, bunurilor și serviciilor – ca unul dintre cei patru piloni ai Uniunii.

Guvernul ar putea fi forțat să ia măsuri nepopulare, precum limitarea retragerii de lichidități din bănci, ceea ce ar expune Atena unei revolte din partea cetățenilor.

DIPLOMAȚIE Putin și Lukașenko spun pas primei reuniuni a „Consiliului de Pace” al lui Trump. Niciunul nu vrea să participe. Care sunt motivele invocate

00:09

FLASH NEWS Sondaj. 76% dintre români nu au încredere în Ilie Bolojan. După 8 luni de mandat, a devenit cel mai nepopular premier din ultimii anii

23:32

De la Malaysia, în perioada crizei din estul Asiei în 1998, până la Islanda după colapsul sistemului bancar în 2008, există câteva exemple de guverne care au impus restricții în cazul depoziterlor bancare pentru a încerca să oprească scurgerea masivă de capital.

Mulți investitori și politicieni cred că cel mai relevant exemplu pentru Grecia este salvarea Ciprului în 2013. La presiunea partenerilor săi europeni, Nicosia a fost de acord să își restructureze profund sectorul bancar și să impună un control al capitalului în schimbul unui împrumut de zece miliarde de euro.

Dar nu toată lumea este convisă că „soluția cipriotă” poate fi aplicată cu aceleași rezultate Greciei. Pentru Cipru, controlul capitalului a făcut parte dintr-un progam mai extins agreat cu creditorii pentru redresarea băncilor și a economiei, în timp ce Grecia nu are un astfel de acord.

Unii economiști avertizează că o comparație mai plauzibilă pentru Grecia ar fi cu experiența Argentinei din 2001, când deponenții au început să își retragă lichiditățile din bănci și să le convertească în dolari. Astfel, autoritățile argentiniene au impus mai întâi un set de măsuri relativ limitate, inclusiv blocarea retragerilor din conturile în dolari. Această măsură nu a fost suficientă, așa că a fost urmată la scurt timp de o înghețare a depozitelor la termen și o schimbare forțată a lor în obligațiuni în peso.

O altă îngrijorare a Guvernului grec ar fi capacitatea de a implementa și monitoriza controlul capitalului. „Pentru ca un control al capitalului să funcționeze, trebuie să înființezi un sistem de monitorizare riguros”, a declarat Friðrik Már Baldursson, economist la Universitatea din Reykjavik, în Islanda. „Dacă există multă corupție, controlul pur și simplu nu funcționează”, a adăugat el.