România își păstrează ratingul de țară și evită retrogradarea în „junk”. Agenția de evaluare Fitch menține țara noastră la nivelul BBB- cu perspectivă negativă și trage un semnal de alarmă privind instabilitatea politică și datoria publică

România evită, pentru moment, cea mai periculoasă sancțiune financiară din ultimii 15 ani, în pofida incertitudinii politice și a nivelului ridicat al datoriei publice. Agenția Fitch Ratings a decis să mențină calificativul suveran al țării la nivelul „BBB-”, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, însă păstrează perspectiva negativă și transmite un avertisment fără echivoc autorităților de la București: răgazul primit nu este nelimitat. Prezentăm în continuare avertismentele Fitch pentru România.

Decizia înseamnă că România nu devine „fallen angel” – stat care pierde statutul de destinație recomandată investitorilor – și își păstrează accesul la o categorie mai largă de fonduri internaționale. Nu este însă o victorie economică, ci, mai degrabă, o amânare a verdictului, în condițiile în care Fitch avertizează clar: instabilitatea politică este cea mai mare amenințare la adresa economiei.

ULTIMA ORĂ Nazare, negociatorul României cu agențiile de rating, trage un semnal de alarmă după ce am evitat alunecarea în “junk”

00:35

CONTROVERSĂ Traian Băsescu consideră că statul român ar trebui dat în judecată pentru criză energetică. Apel ferm către Nicușor Dan

00:24

Fitch menținuse și în februarie 2026 ratingul României la „BBB-”, cu perspectivă negativă. Agenția arăta atunci că apartenența la Uniunea Europeană, intrările de capital și fondurile europene susțin ratingul, dar că aceste avantaje sunt contrabalansate de deficitele bugetar și de cont curent, de creșterea datoriei publice și de polarizarea politică. Criza politică instaurată pune gfaz pe foc, iar România se împrumută în continuare la dobânzi de „junk”.

România rămâne recomandată investițiilor, dar stă cu spatele la zid

„BBB-” este pragul care separă categoria recomandată investițiilor de zona speculativă. O singură treaptă mai jos, la „BB+”, ar fi trimis România în ceea ce piețele numesc, fără menajamente, categoria „junk”.

Menținerea ratingului transmite că Fitch consideră că statul român are în continuare capacitatea de a-și achita obligațiile și de a se finanța în condiții normale de piață. În același timp, perspectiva negativă arată că riscul unei retrogradări rămâne semnificativ dacă ajustarea deficitului se oprește, dacă datoria continuă să crească necontrolat sau dacă actuala criză politică blochează deciziile fiscale pentru 2027.

Cu alte cuvinte, glonțul a trecut pe lângă România, dar arma rămâne încărcată.

Cifrele bune din primul semestru au cântărit în decizia Fitch

Principalul argument al Ministerului Finanțelor condus de Alexandru Nazare a fost îmbunătățirea execuției bugetare. Deficitul bugetului general consolidat a coborât la 2% din PIB în primele șase luni din 2026, față de 3,64% din PIB în perioada similară din 2025. În termeni nominali, deficitul s-a redus de la aproximativ 69,8 miliarde de lei la 41 de miliarde de lei.

Această evoluție arată că majorarea TVA, înghețarea unor cheltuieli publice și restricțiile aplicate salariilor și pensiilor au produs rezultate pe termen scurt, dar pe termen lung evoluțiile sunt incerte, pentru că, în același timp, consumul a scăzut. Or, consumul privat este coloana vertebrală a oricărei economii.

Problema este că execuția din prima jumătate a anului nu oferă automat garanția încadrării în ținta anuală. Bugetul pentru 2026 a fost construit pe un deficit de 6,2% din PIB, iar Comisia Europeană estimează același nivel, urmat de numai o reducere modestă, la 5,8% în 2027. Datoria publică ar urma să urce la aproximativ 63,3% din PIB în 2027.

Tocmai aici apare avertismentul esențial al Fitch: România a demonstrat că poate reduce temporar deficitul, dar încă nu a demonstrat că poate stabiliza datoria publică, care continiă să crească.

Criza politică, marele risc care nu apare în execuția bugetară

Decizia agenției vine într-un moment de fragilitate politică extremă. Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai, după retragerea PSD din coaliția de guvernare. Cabinetul a rămas să administreze interimar țara, iar încercarea de instalare a unui nou guvern condus de Adrian Veștea a eșuat în Parlament, unde acesta nu a obținut cele 233 de voturi necesare.

Fitch avertizase încă din luna mai că prăbușirea guvernului și deteriorarea contextului macroeconomic pun în pericol programul multianual de consolidare fiscală. Agenția considera că impactul imediat al crizei este limitat, deoarece măsurile fiscale adoptate în 2025 continuă să producă efecte, dar semnala lipsa de vizibilitate asupra politicilor din 2027 și 2028.

Aceasta este adevărata problemă a României: nu execuția bugetară din ultimele șase luni, ci întrebarea cine va construi bugetul pentru anul viitor și cine va avea majoritatea parlamentară necesară pentru a adopta noi măsuri de relansare economică, dar în acelați timp să țină și cheltuielile bugetare în frâu.

Fondurile europene au salvat din nou ratingul României

Unul dintre cele mai puternice argumente în favoarea menținerii ratingului este apartenența României la Uniunea Europeană. Fondurile de coeziune, granturile din PNRR și împrumuturile europene oferă statului o sursă de finanțare mai ieftină și susțin investițiile într-un moment în care consumul și economia privată încetinesc.

Fitch a subliniat în evaluările precedente că intrările de bani europeni limitează riscul de finanțare externă și ajută România să acopere deficitele gemene – bugetar și de cont curent.

Dar și această plasă de siguranță este amenințată. Blocajul politic poate împiedica adoptarea reformelor necesare pentru atingerea jaloanelor PNRR, iar România riscă să piardă miliarde de euro dacă legislația restantă nu este aprobată la timp.

Ce se întâmplă cu dobânzile și cursul

Menținerea ratingului ar trebui să reducă presiunea imediată asupra obligațiunilor românești și asupra cursului de schimb. Investitorii care s-au protejat în eventualitatea unei retrogradări pot reveni parțial pe activele românești.

Efectul pozitiv va fi însă limitat cât timp perspectiva rămâne negativă. România continuă să aibă nevoi uriașe de finanțare, estimate pentru 2026 la 275–285 de miliarde de lei, din care peste 150 de miliarde reprezintă datorii care trebuie refinanțate.

Ministerul Finanțelor va putea continua să se împrumute de pe piețele externe, dar investitorii vor cere în continuare o primă de risc ridicată. Menținerea ratingului împiedică o deteriorare bruscă, dar nu înseamnă neapărat că va face ca dobânzile la care se împrumută țara să devină mai ieftine.