Prima pagină » Economic » FMI, estimări în creștere pentru economia României. Ce se întâmplă cu ținta de deficit stabilită pentru țara noastră

FMI, estimări în creștere pentru economia României. Ce se întâmplă cu ținta de deficit stabilită pentru țara noastră

Cristina Andrei

Publicat: 18.04.2017, 21:18

FMI, estimări în creștere pentru economia României. Ce se întâmplă cu ținta de deficit stabilită pentru țara noastră

Adaugă Gândul ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

România va înregistra în 2017 a doua cea mai mare creștere economică din Europa, de 4,2%, înaintea țării noastre situându-se doar Islanda, cu o evoluție de 5,7%, se arată în raportul „World Economic Outlook", publicat marți de FMI. Acest lucru înseamnă că perspectivele țării noastre au fost evaluate în creștere, de la 3,8% cât era preconizat anterior, iar ritmul în care economia noastră va evolua în 2018 a crescut și el sensibil, de la 3,3 la 3,4%. O problemă importantă pentru România este cea a deficitului de cont curent pentru 2017, unde estimările au rămas la același nivel de sub 2,8%, în timp ce pentru 2018 se preconizează o valoare de 2,5%. Toate acestea în contextul în care FMI avertiza România în toamnă că va sări de pragul negociat de 3%, trăgând semnalul de alarmă pentru 2018, când prognoza cifre de minus 3,2%.

Cel mai recent raport publicat de FMI vine cu vești bune pentru economia României, îmbunătățind ultimele estimări până la 4,2%, fapt care pune țara noastră pe locul al doilea în Europa, după Islanda. Și pentru 2018 ritmul de dezvoltare a economiei a fost revizuit în creștere, de la 3,3% cât era estimat toamna trecută, la 3,4% în prezent.

„Prognozele economice pentru Europa Emergentă sunt, în mare, pozitive, excepție făcând Turcia, iar pentru toate stele din această zonă evoluția este așteptată să se mențină la 3% în 2017 și să crească la 3,3% în 2018″, arată cei de la FMI. Concret, continentul european va raporta, în general, o creștere economică de 2%, iar prognoza pe regiuni arată că regiunea statelor europene emergente, din care face parte și România, va înregistra o creștere de 3% a PIB-ului.

CONTROVERSĂ Donald Trump a redus exercițiile militare din Coreea de Sud de dragul lui Kim Jong Un: „Sunt prieten cu el și nu am vrut să-l insult”

00:28

MILITAR Cum încearcă SUA să transporte petrolul în secret din Golful Persic. Operațiunea se întâmplă chiar sub nasul Iranului

23:43

În același document se arată că și în ceea ce privește rata șomajului vin vești bune, întrucât aceasta ar urma să scadă considerabil în 2017, de la 6,2% cât este în prezent, la 5,4%, urmând ca în 2018 să ajungă până la 5,2%.

În general, prognozele în raport cu economia globală sunt optimiste, Fondul având estimări pozitive: „Evoluția economiei mondiale este evaluată la 3,5% în 2017 și 3,6% în 2018, o revizuire pozitivă, cu 0,1% mai mult față de estimările din toamna lui 2016″.

Pe 17 martie, Fondul Monetar Internațional a transmis un avertisment Guvernului Grindeanu, arătând că reducerile de taxe și impozite și majorările salariale ce depășesc productivitatea, plus reducerea investițiilor publice amenință economia României care se dezvoltă într-un ritm destul de alert.

„Dacă toate măsurile anunțate înainte de alegeri vor fi puse în practică, costul suplimentar, în perioada 2017-2020, va fi de 5,5% din PIB. Această estimare nu ia în calcul efectele de rundă a doua, care sunt incluse doar pentru 2017. Nu le-am introdus pentru că nu avem toate datele. Le vom include după ce vom afla care sunt toate efectele”, a spus reprezentantul FMI.

Reza Baqir a declarat că din estimările preliminare, impactul majorărilor salariale, pentru perioada 2017-2020, este de 2,1% din PIB. „Vorbim despre un impact net, deoarece cheltuielile guvernului vor fi mai mari de 2,1%, dar o parte din salarii vor fi impozitate mai mult”, a precizat reprezentantul FMI.

„Dacă ne uităm pe perioada ultimilor șapte ani de evoluții economice, principalul mesaj pe care vrem să îl transmitem este acela că România și-a consolidat economia în mod semnificativ după criza financiară globală, iar indicatorii macroeconomici se compară cu cei ai altor țări. Cu toate acestea, reducerile succesive de impozite și taxe, majorările salariale, ce depășesc creșterile de productivitate și investițiile publice de calitate de volum redus încep să amenințe aceste realizări și restrâng creșterea potențială”, a spus Baqir.

Conform acestuia, se impune reorientarea politicilor dinspre stimularea consumului către sprijinirea investițiilor.

Comentarii 0

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.

Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.