Legea privind energia EOLIANĂ offshore a primit votul final în Parlament. Stadiul actului normativ

Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională, a adoptat marți, 9 aprilie, în plen, proiectul de lege privind energia eoliană offshore, proiect de lege inițiat de către ministerul de resort unul dintre cele mai importante proiecte de lege în domeniu din ultimii ani.

Proiectul de lege a primit în Camera Deputaților, for decizional, 229 de voturi pentru, din partea tuturor grupurilor parlamentare, și 2 contra și 2 abțineri, de la neafiliați.

„Prin proiectul de lege votat astăzi, România a făcut un pas important în direcția promovării energiei regenerabile în țara noastră. Adoptarea unui cadru legislativ pentru demararea exploatării resurselor eoliene offshore ale României este un demers vital în asigurarea independenței și rezilienței energetice a României, fiind, totodată, și o asumare făcută de țara noastră în Planul Național de Redresare și Reziliență”, a transmis Ministerul Energiei, după votul din Parlament.

LIVE Au început funeraliile ayatollahului Ali Khamenei, cel mai mare eveniment din istoria Iranului. Delegațiile străine sunt așteptate să-și ia rămas-bun

20:39

Primul eșec SAFE. Șantierul Naval Mangalia, scos din nou la vânzare după ce prima licitație nu a interesat pe nimeni. Nici măcar pe Rheinmetall, pentru care autoritățile române, în frunte cu ministrul Radu Miruță, au girat public. La Mangalia ar urma să fie construite mai multe nave prin programul SAFE

20:26

Proiectul a fost pus în dezbatere publică în august anul trecut. Actul normativ adoptat merge la Palatul Cotroceni spre promulgare, iar legea intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial, arată prevederea inclusă în document.

Primul megawat, în 2032

„România a intrat în linie dreaptă către producția de energie eoliană în largul Mării Negre. În ritmul impus de proiectul de lege, în anul 2032 vom putea avea în Sistemul Energetic Național primul MW de energie eoliană produsă offshore. Totodată, producerea de energie eoliană offshore ne va permite consolidarea industriei românești prin producerea autohtonă de hidrogen verde și produse cu valoare adăugată bazate pe amoniac verde”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Conform datelor Băncii Mondiale, citate de ministru, România are un potențial eolian offshore de 76 GW putere instalată, fiind un mediu propice dezvoltării acestui tip de energie regenerabilă.

„Prin intermediul acestui proiect, România face progrese în realizarea obiectivelor de tranziție și decarbonare a sistemului energetic, precum și în consolidarea statutului de lider regional în domeniul energiei. Adoptarea acestui proiect de lege este un pas concret pentru promovarea viziunii pe care am anunțat încă din prima zi a mandatului meu: energie sigură, ieftină și verde pentru toți cetățenii României”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Conform oficialilor instituției, pentru operaționalizarea investițiilor în energia eoliană offshore, Ministerul Energiei va demara, în termen de trei luni de la intrarea în vigoare a legii, un studiu de specialitate în baza căruia va fi pregătită procedura de concesiune și activitățile de explorare, construcție a centralelor electrice eoliene offshore și exploatare a acestora.

Astfel, studiul va determina, printre altele, perimetrele maritime pe care Ministerul Energiei le va concesiona, ținând cont de: potențialul eolian al acestora, posibilitățile de evacuare a energiei electrice eoliene offshore, precum și de restricțiile impuse de Planul de amenajare a spațiului maritim, inclusiv cele în materie de protejare a biodiversității și mediului înconjurător.

În baza studiului, până la data de 31 martie 2025, Guvernul va aproba perimetrele eoliene offshore, iar până la 30 iunie 2025 actele subsecvente de punere în aplicare a legii, urmând apoi ca Ministerul Energiei să inițieze o procedură competitivă de atribuire a contractelor de concesiune.

Cum se calculează redevența

Potrivit ministerului, tot până la momentul 30 iunie 2025, Guvernul va adopta și valoarea redevenței pe care concesionarii o vor plăti statului român, aceasta fiind determinată pe baza rezultatelor studiului derulat de către Ministerul Energiei.

Ca urmare a acestui studiu, perimetrele care vor fi scoase la concesiune vor fi deja validate ca fiind conforme pentru exploatarea energiei eoliene offshore, și anume:

(a) se află într-o zonă cu potențial eolian ridicat;

(b) amplasarea perimetrului permite evacuarea energiei electrice;

(c) nu afectează biodiversitatea maritimă, inclusiv culoarul de zbor a păsărilor;

(d) poziționarea periemetrelor nu interacționează cu alte activități economice sau militare din spațiul românesc al Mării Negre.

Potrivit legii, 80% din cuantumul redevenței va merge la bugetul de stat, 10% la bugetul localității, iar 10%, la bugetul județului unde se află exploatarea sau construcțiile aferente exploatării.

Noi locuri de muncă

Implementarea în România a proiectelor de producere a energiei eoliene offshore implică nu doar concursul Ministerului Energiei, dar și pe cel al Autorității Competente de Reglementare a Operațiunilor (aflată sub umbrela Secretariatului General al Guvernului, cea care va emite aprobările de dezvoltare), Ministerului Mediului, Transelectrica, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei, Ministerului Apărării, Poliției de Frontieră etc.

Conform expunerii de motive a proiectului, potențialul de energie eoliană offshore al României, astfel cum este acesta evaluat pe baza estimărilor Băncii Mondiale (BM), prezintă o capacitate teoretică de 76GW, 22GW sub formă de turbine fixe și 54GW sub formă de turbine plutitoare. Din punctul de vedere al raportului cost-beneficiu, primele turbine care ar trebui instalate sunt cele fixe.

„Ministerul Energiei poate acorda un ajutor de stat sub forma unei scheme de sprijin pentru construirea sau exploatarea centralelor electrice eoliene offshore, în beneficiul  perimetrelor eoliene offshore, cu condiția punerii acestora în funcțiune într-o perioadă de maximum 8 ani de la data închiderii contractului de concesiune”, se arată în textul legii.

Conform inițiatorilor, pe lângă importanța pe care o au în asigurarea siguranței în alimentare cu energie electrică și decarbonarea sistemului energetic, dezvoltarea centralelor electrice eoliene offshore generează beneficii socio-economice importante prin crearea de locuri de muncă în producția, construcția, operarea și întreținerea centralelor, cu efect de multiplicare asupra altor sectoare, inclusiv prin concentrarea activităților economice asociate energiei electrice offshore în porturile din România.

„Este de așteptat ca prin investițiile în 3 GW de energie eoliană offshore să se creeze un total de 22.000 de noi locuri de muncă pentru angajați cu normă întreagă (20.000 în faza de CAPEX și 1.800 în cea de operare și întreținere), dintre care 15.500 noi locuri de muncă ar putea fi create în mod direct la nivel național, presupunând că România ar atrage investitori în producția de componente pentru turbine eoliene, în construcția, instalarea și, respectiv, întreținerea infrastructurii parcurilor eoliene offshore”, se arăta în expunerea de motive.

Sursa foto: Shutterstock – caracter ilustrativ

Citiți și:

RETROSPECTIVĂ | An istoric în energie: Hidroelectrica la BVB, start la Neptun Deep și preluarea operațiunilor de la Gazprom de Transgaz în R. Moldova

Prosumatorii sunt încă pe val. Președintele ANRE: „Estimăm că vom depăși două reactoare nucleare de la Cernavodă”. Sunt așteptați bani pentru stocare