Legea pentru exploatarea energiei eoliene offshore, în dezbatere publică. Sebastian Burduja: „Potențialul eolian la Marea Neagră este unul uriaș”

Ministerul Energiei va organiza, săptămâna viitoare, o dezbatere publică privind proiectul de lege care are în vedere măsurile necesare pentru exploatarea energiei eoliene offshore și modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei, document care a fost publicat în transparență decizională la jumătatea lunii trecute.

Proiectul de act normativ asigură cadrul legal pentru dezvoltarea investițiilor în domeniul energiei eoliene offshore din Marea Neagră, precizează reprezentanții Ministerului Energiei, în contextul actual marcat de extinderea accelerată a acestor capacități de producție la nivel mondial.

Potrivit instituției, România urmărește îndeplinirea principalelor obiective ale noii politici din domeniul energiei și climei a Uniunii Europene, pentru anul 2030 și perspectiva pentru anul 2050, obiective asumate și de România, cu scopul de a gestiona în mod echitabil tranziția sectorului energetic românesc către producerea de energie curată.

Oficialii ministerului subliniază că utilizarea energiei din surse regenerabile este vitală pentru combaterea schimbărilor climatice, protejarea mediului și reducerea dependenței energetice. Pe fondul tranziției energetice, dar și a necesității statelor de a-și asigura securitatea energetică în contextul geopolitic actual, tehnologiile în domeniul energiei produse din surse regenerabile offshore -energia valurilor, energia mareelor, energia produsă prin panourile fotovoltaice flotante, turbinele eoliene flotante și turbinele eoliene fixate pe fundul mării – au căpătat o atenție sporită, fiind incluse în politicile privind energia regenerabilă la nivelul Uniunii Europene (UE) și al statelor membre.

„Potențialul eolian la Marea Neagră este unul uriaș, pe care România nu are dreptul să îl rateze. Vorbim despre peste 75GWh, conform estimărilor experților Băncii Mondiale. Energia eoliană offshore este un instrument major pentru obiectivul european de reducere a dependenței de importurile de combustibili fosili și de decarbonare. Am spus de la preluarea mandatului că, pe lângă o energie sigură și ieftină, îmi doresc și o energie verde. Acest act normativ face parte din angajamentele Ministerul Energiei în cadrul PNRR, prioritate zero al ministerului pe care îl conduc”, a declarat Sebastian Burduja, ministrul Energiei.

Care este potențialul Mării Negre

Conform expunerii de motive a proiectului, potențialul de energie eoliană offshore al României, astfel cum este acesta evaluat pe baza estimărilor Băncii Mondiale (BM), prezintă o capacitate teoretică de 76GW, 22GW sub formă de turbine fixe și 54GW sub formă de turbine plutitoare. Din punctul de vedere al raportului cost-beneficiu, primele turbine care ar trebui instalate sunt cele fixe.

„Chiar și în lipsa unui cadru normativ în acest domeniu și, implicit, în lipsa unei posibilități reale de a investi în acest domeniu, unii investitori în domeniul energiei regenerabile, străini și autohtoni, și-au anunțat deja intenția de a dezvolta proiecte eoliene offshore în Marea Neagră”, au precizat inițiatorii.

Prin acest proiect, dacă întră în vigoare, se acordă o schemă de sprijin pe bază de Contracte pentru diferență pentru construcția și operarea de centrale electrice eoliene offshore cu o capacitate de producție energie electrică de 3 GW, până în anul 2035.

Conform inițiatorilor, pe lângă importanța pe care o au în asigurarea siguranței în alimentare cu energie electrică și decarbonarea sistemului energetic, dezvoltarea centralelor electrice eoliene offshore generează beneficii socio-economice importante prin crearea de locuri de muncă în producția, construcția, operarea și întreținerea centralelor, cu efect de multiplicare asupra altor sectoare, inclusiv prin concentrarea activităților economice asociate energiei electrice offshore în porturile din România.

„Este de așteptat ca prin investițiile în 3 GW de energie eoliană offshore să se creeze un total de 22.000 de noi locuri de muncă pentru angajați cu normă întreagă (20.000 în faza de CAPEX și 1.800 în cea de operare și întreținere), dintre care 15.500 noi locuri de muncă ar putea fi create în mod direct la nivel național, presupunând că România ar atrage investitori în producția de componente pentru turbine eoliene, în construcția, instalarea și, respectiv, întreținerea infrastructurii parcurilor eoliene offshore”, se arată în expunerea de motive.

Expunere de motive: Lege offshore wind

Persoanele interesate pot trimite până la data de 1 septembrie inclusiv, în scris, propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ la adresa Ministerului Energiei din str. Academiei nr. 39-41, sector 1 București sau la adresele de e-mail: [email protected] sau [email protected]

Fermă eoliană în Marea Nordului / Sursa foto: Shutterstock – caracter ilustrativ