Companiile din energie fac apel pentru susținerea investițiilor în hidrogenul verde. Cum se poziționează România pe această piață (ANALIZĂ GÂNDUL.RO)

Redactor:
Madalina Prundea
Companiile din energie fac apel pentru susținerea investițiilor în hidrogenul verde. Cum se poziționează România pe această piață (ANALIZĂ GÂNDUL.RO)
Hidrogenul poate fi folosit poate alimenta și sectoare care nu sunt potrivite pentru electrificare, iar emisiile de gaze cu efect de seră generate de producția de hidrogen din surse regenerabile, de-a lungul întregului ciclu de viață, sunt aproape de zero / Sursa foto: Shutterstock - caracter ilustrativ

Giganții energetici Enel și Eni au anunțat recent că studiază împreună două proiecte-pilot care vizează furnizarea de hidrogen verde, către două rafinării Eni selectate, până în 2022-2023. În România, planurile pentru producția de hidrogen sunt în fașă, cu un prim proiect avut în vedere de Romgaz și Petrom, în zona Dobrogea.

Liderii a 27 de companii, printre care Enel, au trimis o scrisoare miniștrilor Energiei, prin care cer să pună soluțiile pe bază de hidrogen regenerabil în centrul Concluziilor Consiliului Hidrogenului, care urmează a fi adoptate luna aceasta.

Semnatarii scrisorii îndeamnă statele membre să își asume angajamentul unui cadru de reglementare ambițios, care accelerează implementarea surselor regenerabile de energie, sporește producția de electrolizoare „made in Europe” și sprijină progresele tehnologice care cresc eficiența și competitivitatea hidrogenului din surse regenerabile, au transmis reprezentanții companiilor.

Scopul principal este reducerea dependenței Europei de combustibilii fosili

În strategia UE privind hidrogenul se menționează faptul că hidrogenul regenerabil produs prin electroliză, din energie electrică 100% regenerabilă, este cea mai durabilă soluție pentru atingerea obiectivelor Pactului Ecologic European (Green Deal).

”Uniunea Europeană trebuie să-și folosească toate resursele și voința politică pentru a crește competitivitatea hidrogenului din surse regenerabile față de cel din surse convenționale, până în 2030”, se arată în scrisoarea deschisă comună.

Potrivit semnatarilor, pentru a replica în producție de hidrogen succesul european al energiei regenerabile – construit pe un cadru politic clar și scheme de sprijin dedicate – Europa trebuie să sporească în mod semnificativ eficiența și competitivitatea tehnologiilor sale de electroliză.

Astfel că UE trebuie să direcționeze fondurile disponibile în cadrul Recovery and Resilience Facility, Horizon 2020 și inițiativele Green Deal către astfel de tehnologii adaptate cerințelor viitorului, se arată în documentul citat. Aceste acțiuni sunt menite să reducă dependența Europei de combustibilii fosili și să accelereze competitivitatea hidrogenului din surse regenerabile chiar înainte de 2030.

Liderii mondiali Enel și Eni, pariu pe hidrogenul verde

Pe acest segment, Enel Green Power, parte a Grupului Enel, a anunțat, miercuri, că a semnat cu NextChem, sucursala dedicată implementării de tehnologii pentru tranziția energetică a Maire Tecnimont S.p.A., un memorandum de înțelegere pentru a sprijini producerea de hidrogen verde prin electroliză în Statele Unite. Proiectul, care este estimat că va fi pus în funcțiune în 2023, va converti energia regenerabilă produsă de una dintre centralele de energie solară ale Enel Green Power North America, Inc (EGPNA) din Statele Unite în hidrogen verde, care va alimenta o bio-rafinărie.

Enel și Eni au anunțat, săptămâna trecută, că studiază împreună două proiecte pilot care vizează furnizarea de hidrogen verde către două rafinării Eni selectate, până în 2022-2023. Astfel, cei doi giganți intenționează să producă hidrogen verde prin electrolizoare alimentate cu energie regenerabilă, amplasate lângă două dintre rafinăriile Eni, unde hidrogenul verde pare a fi cea mai bună opțiune de pentru reducerea amprentei de carbon, respectiv pentru decarbonare. Fiecare dintre cele două proiecte pilot va avea un electrolizor de aproximativ 10 MW, iar acestea vor începe să genereze hidrogen verde până în 2022-2023, conform estimărilor.

„Suntem interesați să explorăm cu Eni sectorul promițător al hidrogenului verde. Împreună am identificat câteva locații unde putem începe primele proiecte. Sistemul general pe care îl avem în vedere va funcționa ca o buclă închisă prin care electrolizorul alimentat cu energie regenerabilă și rafinăria vor fi în aceeași locație, evitând astfel construirea unei infrastructuri de transport complexe pentru a distribui hidrogenul. Așteptăm cu nerăbdare să vedem cum hidrogenul verde alimentează procesele de rafinare și biorafinare ale Eni și lucrăm pentru ca primul sistem de operare să fie pus în funcțiune înainte de sfârșitul actualului nostru plan extins pe trei ani”, a declarat Francesco Starace, CEO și director general al Grupului Enel.

„Acest parteneriat în domeniul hidrogenului verde face parte din strategia extinsă de tranziție energetică a Eni. Obiectivul nostru este de a accelera reducerea amprentei noastre de carbon prin implementarea celei mai bune soluții aplicabile cu emisii scăzute de carbon, fie verde, fie albastru, pentru a reduce emisiile noastre directe, precum și pentru a trece la produse bio pe care să le oferim clienților noștri”, a afirmat Claudio Descalzi, CEO Eni.

În segmentul hidrogenului verde, Grupul Enel dezvoltă proiecte și în Spania, Chile și Statele Unite. În cazul în care îmbunătățirile economice preconizate pentru industria hidrogenului verde sunt confirmate, Grupul intenționează să-și crească la peste 2 GW capacitatea de hidrogen verde până în 2030, anunțat reprezentanții companiei săptămâna trecută. În ceea ce privește Eni, în segmentul hidrogenului compania studiază și alte proiecte în Italia și în Marea Britanie.

Comisia Europeană promite sprijin

Scrisoarea deschisă a companiilor și anunțul giganților energetici vin după ce, în luna iulie, Comisia Europeană a adoptat, ca parte a demersurilor pentru ca Europa să devină neutră climatic până în 2050, Strategia UE privind hidrogenul.

Mai mult, conform Comisiei, în ultima perioadă, noi planuri de investiții erau lansate public cu o frecvență crescută, astfel că între noiembrie 2019 și martie 2020, investițiile globale în electrolizatoare au crescut de la o capacitate de 3,2 la 8,2 GW, până în 2030, dintre care 57% în Europa, iar numărul companiilor care au aderat la Consiliul Internațional pentru Hidrogen a crescut de la 13 la 81 la momentul adoptării strategiei.

Documentul Comisiei include modul de transformare a potențialului higrogenului în realitate, prin investiții, reglementare, crearea de piețe și cercetare și inovare. „Într-un sistem energetic integrat, hidrogenul poate sprijini decarbonarea industriei, a transporturilor, a generării de energie și a clădirilor în întreaga Europă”, arăta Comisia Europeană.

Conform Comisiei, hidrogenul curat sau hidrogenul din surse regenerabile este hidrogenul produs prin electroliza apei (în electrolizor, cu energie electrică) și cu energia electrică produsă din surse regenerabile. Emisiile de gaze cu efect de seră generate de producția de hidrogen din surse regenerabile de-a lungul întregului ciclu de viață sunt aproape de zero. Hidrogenul din surse regenerabile poate fi, de asemenea, produs prin reformarea biogazului (în loc de gazul natural) sau prin transformarea biochimică a biomasei, dacă este în conformitate cu cerințele de durabilitate.

Potrivit Comisiei, hidrogenul poate alimenta și sectoare care nu sunt potrivite pentru electrificare și poate asigura stocarea în vederea echilibrării fluxurilor variabile de energie din surse regenerabile, însă acest lucru poate fi realizat numai prin acțiuni coordonate între sectorul public și cel privat, la nivelul UE. „Prioritatea este dezvoltarea hidrogenului regenerabil, produs folosind în principal energia eoliană și solară. Cu toate acestea, pe termen scurt și mediu sunt necesare alte forme de hidrogen cu emisii scăzute de carbon pentru a reduce rapid emisiile și pentru a sprijini dezvoltarea unei piețe viabile”, arată Comisia.

Conform documentului Comisiei, la nivelul UE, hidrogenul reprezintă doar o modestă parte din mixul energetic european și global și este în continuare produs din combustibili fosili, respectiv gaze naturale și cărbune, care produc între 70 și 100 de milioane de tone de emisii cu efect de seră în UE. La nivelul UE, cele 300 de electrolizatoare în funcțiune au un aport de doar 4% din producția totală de hidrogen.

În strategia adoptată în iulie, Comisia arată că tranziția treptată pentru decarbonarea producției de hidrogen va necesita o abordare etapizată. „Astfel, în perioada 2020-2024, vom sprijini instalarea în UE a unei capacități de cel puțin 6 GW, produse de electrolizoare pentru hidrogenul regenerabil, precum și producția de până la 1 milion de tone de hidrogen regenerabil”, se arată în documentul Comisiei.

„În perioada 2025-2030, hidrogenul trebuie să devină o parte intrinsecă a sistemului nostru energetic integrat, cu o capacitate de cel puțin 40 GW generată de electrolizoarele pentru hidrogenul regenerabil și producerea a până la 10 milioane de tone de hidrogen regenerabil în UE. Între 2030 și 2050, tehnologiile pe bază de hidrogen regenerabil ar trebui să ajungă la maturitate și să fie desfășurate la scară largă în toate sectoarele dificil de decarbonizat”, a arătat Comisia în strategia privind hidrogenul.

Pentru sprijinirea investițiilor, Comisia a indicat ca sursă de finanțare în special prin planul de redresare „Next Generation EU”.

În ceea ce privește costurile pentru atingerea țintelor din strategie, până în anul 2030, investițiile în electrolizatoare ar putea să ajungă între 24 și 42 de miliare de euro, potrivit documentului Comisiei, dar la această sumă se adaugă costurile conectării capacităților de producție, reconvertirea centralelor existente, dar și pentru transport, distribuție, stocare sau pompe de alimentare. Până în 2050, investițiile în capacitățile de producție ar putea ajunge undeva între 180 și 470 de miliade de euro în UE.

Ce proiecte sunt avute în vedere în România

Pe plan național, dezvoltarea sustenabilă a producției de hidrogen curat pe teritoriul țării, în contextul decarbonării și atingerii obiectivelor de neutralitate climatică este printre obiectivele Strategiei energetice a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050, în concordanță cu Pactul ecologic european.

Conform documentului, SPEEH Hidroelectrica este una dintre companiile care și-a propus, pentru perioada 2020 – 2025, diversificarea portofoliului de producție prin dezvoltarea de noi capacități bazate pe alte surse regenerabile de energie, inclusiv producția de energie bazată pe hidrogen.

Un proiect de producere a hidrogenului din surse eoliene, în zona Dobrogea, este avut în vedere printr-un demers comun între Romgaz și Petrom, așa cum a anunțat, la jumătatea lunii trecute, Niculae Havrileț, secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri. „Consider că până la jumătatea anului viitor o să avem cel puţin două parcuri eoliene şi/sau solare care vor avea producţie de hidrogen”, a declarat secretarul de stat în MEEMA, citat de Agerpres.

Havrileț: „,E un element de pionierat, total nou, dar trebuie să îl pornim”

În cadrul conferinței digitale „Energy Now”, organizată de Gândul.ro, în 23 noiembrie, Niculae Havrileț a dat detalii și despre demersurile pentru primul proiect de producție de hidrogen din România, explicând că investițiile în această o energie, scumpă, vor fi susținute financiar.

„Discuțiile pe care le-am avut cu băncile finanțatoare, una dintre bănci s-a oferit să finanțeze un prim proiect în hidrogen, zicând că își doresc cu ardoare ca în România să avem un rim proiect de producție a hidrogenului. Practic, atunci când vorbim de hidrogen există două surse: poți să creezi hidrogen din metan, numit hidrogenul gri sau hidrogenul albastru, pe care să-l utilizeze în procesul tehnologic marii consumatori de gaze naturale, oțelării, acest tip de consumatori, sau hidrogenul verde, care ar însemna obținerea prin hidroliză a hidrogenului utilizând ca sursă energia electrică care excede consumului, din surse regenerabile, având în vedere că în aceste zone găsim cu precădere energie în exces, pentru că predictibilitatea este în funcție de condițiile atmosferice. O producție excesivă de energie în timpul nopții, când consumul este redus, sau în zilele de weekend, când de asemenea, consumul este redus, ar putea fi stocată nu doar în baterii, dar și în producția de hidrogen, care este tot o stocare a energiei electrice”, a explicat Havrileț.

„În cazul producției de hidrogen se apreciază că în primii ani de dezvoltare a tehnologiilor de fabricare, de producere a hidrogenului, producția va fi una scumpă, nu are cum să fie ieftină, cel puțin la început. Ea va fi susținută, chiar cu fonduri europene de până la 100%, pentru că fără o susținere de acest fel nu avem în vedere interesul cuiva să producă hidrogenul în pierdere. Dar într-o discuție cu societățile mai importante pe care le-am invitat să vedem cum am putea porni primul proiect de hidrogen din România, am invitat Petromul și Romgazul, companiile potente financiar, cu o bună relație cu băncile finanțatoare, care în asociere să înceapă producția hidrogenului, care să fie vândut undeva unde am zis să fie o subvenție”, a detaliat Havrileț.

Zona aleasă, conform secretarului de stat, este Delta României, unde extinderea unor capacități de producție de energie sau de transport gaze, de distribuție a gazelor naturale este aproximativ interzisă de obligațiile de mediu privind respectarea sitului Natura 2000, dar unde, din anul 2003, Guvernul subvenționează carburanții utilizați de locuitori.

„Și atunci acolo ne-am gândit că, am avut o discuție cu primarul localității Sulina, care a avut o termocentrală pe cărbune, pe lichid, care s-a închis, nu a fost eficientă din punct de vedere economic, a închis termia în cele cîteva blocuri din centrul localității și practic această zonă de încălzire și chiar de producție a energiei electrice în Delta Dunării este compromisă”, a detaliat Havrileț, la evenimentul organizat de Gândul.ro.

„În acest regim de subvenționare ar intra și hidrogenul, dacă el s-ar utiliza într-o termocentrală nouă, modernă, pe hidrogen, care și ea poate fi susținută într-o proporție foarte mare de Fondul de modernizare (al UE – n.r.) și producerea în condiții de eficiență energetică și cogenerare a energiei termice utile consumatorilor industriali și casnici din Sulina, iarăși o investiție în rețeaua de termoficare care se califică în condițiile Fondului de redresare economică și reziliență”, a explicat Havrileț.

Potrivit secretarului de stat, hidrogenul va fi folosit în sectorul cel mai poluat din România, transporturile grele – aerian, maritim, de tiruri, sector care a luat locul industriei. „Această industrie a transporturilor nu poate fi alimentată cu energie electrică, pentru că e nevoie de puteri foarte mari și de mobilitate și din acest punct de vedere transporturile vor utiliza ca și combustibil hidrogenul, într-o perioadă destul de apropiată în timp”, a spus Havrileț, indicând strategia privind hidrogenul, la care a aderat și România, la fel cum a aderat la Pactul ecologic european.

„Hidrogenul putem să îl fabricăm, trebuie să îl fabricăm, avem și finanțare, avem și susținere, sigur ne trebuie consultanță, e un element de pionierat, total nou, dar trebuie să îl pornim, nu cu altcineva decât firmele puternice care beneficiază de creșterea sectorului energetic din România prin politicile de transformare de care aminteam”, a spus Havrileț.

Mutare de titlu pentru Universitatea Craiova. Revenire surprinzătoare la echipa lui Ouzounidis: "E nerăbdător să...
BREAKING! A apărut coronavirusul românesc. Tulpina agresivă a fost ţinută secretă! Cum se manifestă
FOTO. Cum arăta Daniela Crudu în liceu! Era în clasa a X-a, fără operații estetice...
Oana Roman, RĂZBOI cu foștii socri! Ce i-au făcut fiicei ei: „Copilul ăsta ce vină...
Dezvăluiri despre mafia permiselor din Ucraina, după cazul Florinel Coman! Cât e șpaga în România...
Topul inedit în care Bucureștiul e pe locul trei în lume. Parisul sau Hong Kong,...
Anthony Fauci: Noile date sugerează că simptomele Covid pot dura până la 9 luni. Cu...
BANCUL ZILEI – Ion investește într-un startup cu profil sexual
Diana Șoșoacă are contul de Facebook blocat pentru jigniri: „Doar eu și Trump mai suntem...
BREAKING! A apărut coronavirusul românesc. Tulpina agresivă a fost ţinută secretă! Cum se manifestă
A fost sărac toată viața fără să știe că avea așa ceva în curte. Peste...
Ce declanşează la FEMEI dorinţa de a FACE sex? Răspunsul cercetătorilor este neaşteptat.Toţi bărbaţii ar...
Românii care au cont și card la aceste bănci sunt în pericol să rămână fără...
Toți românii trebuie să afle urgent: cum plătești mai puține taxe la stat. E extrem...
A divorțat după 7 ani, fără pasiune, de căsătorie. Apoi a făcut un experiment inedit:...
BREAKING NEWS: România este în DOLIU! A fost găsit mort în apartamentul său
O femeie nu a mâncat zahăr 30 de ani. De atunci pare că nu a...
Concedieri MASIVE. Tarom se pregăteşte să dea afară jumătate dintre angajaţi. 700 de oameni sunt...
Situaţie nemaiîntâlnită pe piaţa muncii. O companie îşi plăteşte angajaţii cu până la 5.000 de...
Veste ȘOC despre Sebi, copilul de 7 ani dispărut de ȘASE SĂPTĂMÂNI. Ce s-a întâmplat,...
Inchide