Marea problemă a companiilor care fac angajări în România. „Ne întreabă dacă putem aduce sirieni să lucreze în fabrici”

Guvernul pregătește, în toamna acestui an, lansarea unui draft al unei legi care să scurteze perioada de acordare a permiselor de mun­că pentru muncitorii din țări non-UE care să vină să lucreze în România, pentru că deficitul de forță de muncă a atins cote alarmante.

„În Transilvania, angajatorii ne întreabă din ce în ce mai des de posibilitatea de a aduce imigranți sirieni care să lucreze în fabrici, pentru că nu mai găsesc efectiv forță de muncă. Nu mai există zone cu șomaj mare în România, poate cu excepția Vasluiului, pentru că din restul regiunilor oamenii fie lucrează, fie au emigrat, iar firmele, mai ales cele din zona automotive, nu mai găsesc muncitori de niciun fel. Guvernul actual, dar și cele viitoare, trebuie să înțeleagă că altă soluție pentru atra­ge­rea de investiții nu există decât dacă aducem forță de muncă din alte țări”, a spus Elena Antoneac, Head of Operations în cadrul companiei Nestlers Group, care oferă servicii de relocare.

Încă de anul trecut, companiile din industria au­to din vestul și din centrul țării au relocat sute de an­gajați din Moldova în zonele în care aveau fa­brici pentru a putea duce la capăt contractele pe care le aveau deja semnate, dar pentru executarea că­rora nu mai găseau personal pe care să îl recru­teze.

Cu astfel de situații s-au confruntat în 2015 pro­ducătorul de componente auto Leoni, care a avut o supra­sarcină de producție care a generat nevoia de re­cru­tare a unor angajați din alte zone, dar și pro­­du­că­to­rul de compo­nen­te auto ja­po­nez Fuji­ku­ra, care a fost nevoit să adu­că din Moldova 900 de angajați în fabricile din Cluj și din Dej.

Elena Antoneac a spus că reprezentanții me­diului privat au avut o serie de întâlniri cu repre­zentanți ai Ministerului Economiei și cu cei ai Inspectoratului General pentru Imigrări din cadrul Ministerului Afacerilor Interne pentru a discuta despre modificarea legislației românești în așa fel încât aceasta să faciliteze accesul la locurile de muncă din România pentru imigranții care provin din state din afara Uniunii Europene.

„Până acum s-a mers pe ideea: «lasă că se des­curcă investitorii». Și este adevărat, investitorii s-au descurcat până acum, au făcut contracte cu peniten­cia­rele pentru a găsi mun­citori și au fost prin biserici pen­tru a găsi mun­citori ne­cali­ficați, însă alte surse de noi angajați nu mai sunt. De aceea tragem un sem­nal de alarmă, atât pen­tru guver­na­rea actuală, cât și pentru gu­vernările viitoa­re, pentru că, fără forță de muncă dis­po­nibilă, Româ­nia rămâne fără investiții”, a mai spus Elena Antoneac.

Într-adevăr, multe companii au încheiat par­te­ne­riate cu Administrația Națională a Peni­ten­cia­relor pentru a angaja deținuți, exemplu relevant în acest sens fiind colaboarea angajatorilor cu Peniten­ciarul Timișoara, în cadrul căreia circa 400 de deținuți (circa 40% din totalul deținuților din unitate) au fost angajați la companii precum TRW Automotive (producție de componente auto), Rilug (confecții de pantofi) sau AEM (producție de contoare electrice). De asemenea, anul trecut și Fujikura Automotive România a recrutat 150 de deținuți din penitenciarul Gherla în cadrul unui proiect similar.

În prezent, obținerea unui permis de muncă pentru un străin dintr-o țară non-UE care dorește să lucreze în România durează circa 4 luni, perioadă extrem de lungă având în vedere că unele companii au nevoie, uneori, de experți pe termen scurt pe care să îi aducă în România.

Citește în continuare pe Ziarul Financiar.