Mirajul cifrelor. Cum de a scăzut deficitul bugetar, așa cum se laudă ministrul Alexandru Nazare, dar economia abia se târăște și încasările de la buget gâfâie? Cheia e la creșterea PIB și la inflație. Ar fi de bine, dacă nu ar fi de rău

Deficitul bugetar a scăzut de la 6,2% din PIB în primele 10 luni din 2024 la 5,7% din PIB în aceeași perioadă din 2025, în aplauzele Comisiei Europene, care a suspendat procedura de deficit excesiv pentru statele membre UE, inclusiv pentru România.

„În primul rând este vorba de scăderea deficitului înregistrat față de anul trecut, față de deficitul lunii octombrie 2024, unde aveam un 6,2%. În luna octombrie a acestui an execuția înregistrează un deficit de 5,7%”, a spus, joi, ministrul de Finanțe Alexandru Nazare.

Este, cu siguranță, bine că a scăzut deficitul bugetar ca pondere în PIB. Numai că datoria generată de acest deficit nu se plătește cu procente din PIB. Se plătește cu miliarde de lei din banii contribuabililor.

SOCIAL Cea mai geroasă dimineață din 2025. Locul din România în care s-au înregistrat -12 grade Celsius. „A îngheţat parbrizul”

11:39

FLASH NEWS Stare de urgență în New York. Peste 1.700 de zboruri au fost anulate din cauza zăpezii

11:33

Așa că, la o privire mai atentă, deficitul bugetar este același, în cifre absolute: 109 mld. lei în ian.-oct. 2024 și 109 mld. lei în ian.-oct. 2025. Așadar, deficitul ca procent din PIB a scăzut, dar deficitul bugetar în miliarde de lei a rămas la fel. Care este explicația?

Cheia este la creșterea economică. Cele 109 mld. lei se raportează, în 2024, la un PIB de 1759 mld. lei. În 2025, cele 109 mld. lei se raportează la un PIB de 1.902 mld. lei. Așa se face că deficitul bugetar din primele 10 luni din 2024 era de 6,2% din PIB, iar în aceeași perioadă din 2025 era de 5,7% din PIB.

Sursa: INS.

Ar fi de bine, dacă nu ar fi de rău

Nu este nimic rău ca deficitul bugetar să scadă cu ajutorul creșterii economice, adică prin creșterea PIB. De fapt, asta înseamnă expansiunea economiei: creșterea indicatorului „Produsul Intern Brut”, care înseamnă valoarea adăugată dintr-o economie într-un an. Valoarea adăugată este, practic, ce se adaugă prin prelucrarea materiei prime.

Doar că există un asterisc: PIB-ul din 2025 nu a crescut ca urmare a creșterii consumului sau investițiilor, decât marginal. PIB-ul  a crescut, mai ales („datorită” pentru guvern, „din cauza” pentru populație) pe baza inflației.

Evoluția inflației în ultimele 12 luni. Sursa: INS.

Pentru că, simplu spus, creșterea PIB = creșterea activității reale a economiei + inflație. Or, când creșterea activității economice este în marja de eroare (+0,3%), singurul lucru care a umflat PIB-ul a fost inflația.

Cu alte cuvinte, guvernul poate mulțumi creșterii prețurilor din mai multe perspective: a crescut PIB-ul, a crescut încasările din TVA la stat și a scăzut deficitul bugetar. Pe de altă parte, omul care plătește prețurile mărite nu are niciun motiv să fie fericit de „scăderea” deficitului bugetar.