Parabola guvernatorului: cum trece Celentano munții să ajungă în Ardeal

România va putea intra în zona euro abia după ce o autostradă va trece Munții Carpați, pentru a permite și dezvoltarea altor zone decât câteva enclave unde s-au concentrat investițiile străine, este de părere guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Cu toate acestea, atât Comarnic-Brașov, prima autostradă în concesiune care ar fi trecut munții și pe care guvernanții o promit de 10 ani, cât și Pitești-Sibiu, tronsonul lipsă din coridorul paneuropean care străbate România de la est la vest, nu au nici măcar termen clar de începere a lucrărilor. Un experiment realizat de o televiziune de știri arată că unui camion îi trebuie 33 de ore ca să ajungă de la Constanța până la granița cu Ungaria.

„Bucureștiul poate intra în zona euro, dar este tras în jos de Las Fierbinți”

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a abordat tema autostrăzii care să treacă munții în contextul în care a fost întrebat de ce creșterea economică din ultimii ani nu se regăsește în buzunarele românilor și de ce cresc discrepanțele regionale, care duc, practic, la două Românii, cu realități diferite. Bucureștiul poate intra în zona euro, dar este tras în jos de Las Fierbinți, a spus miercuri Mugur Isărescu.

Cele mai importante probleme în calea adoptării euro sunt legate de criteriile de convergență reală, cum ar fi PIB-ul redus pe cap de locuitor.

„Când cineva studiază eonomia are producerea venitului și distribuția. Faptul că România are distribuția mai mult sau mai puțin polarizată, că România se dezvoltă polarizat, în câteva enclave, mai ales în zone în care sunt investișii străine directe, București, Constanța, Craiova, Pitești, câteva zone din Transilvania, ține de altceva decât de un indice agregat care este legat de creșterea economică. Creșterea economică este evidentă și n-o vedem într-o singură cifră, avem creștere de producție industrială, 8-10% creștere de exporturi, dublarea exporturilor în câțiva ani”, a explicat Isărescu.

Oficialul BNR a arătat că, personal, este foarte preocupat de această problemă, precizând că a mai spus că intrarea în zona euro nu o vede în condițiile unei Românii foarte enclavate.

„M-a întrebat cineva când văd România în zona euro și i-am spus: când va trece prima autostradă Carpații, cam atunci. N-ai cum să dezvolți alte zone dacă treci pe serpentine prin Carpați, asta așa ca să vorbim puțin metaforic. Sunt lucruri diferite, am văzut că este o preocupare când se vede în buzunarul oamenilor. La unii se vede, la alții nu se vede, asta este tipologia de creștere economică în care ne situăm, și nu ne situăm de ieri, de azi, ne situăm de ani buni”, a adăugat Isărescu.

Guvernatorul băncii centrale susține nu doar că se pot schimba lucrurile repede, dar chiar este necesară o asemenea abordare pentru a putea adera la euro, întrucât zone întregi din țară nu ar putea face față altfel unui asemenea proces.

„Eu aș vrea să schimbăm destul de repede, pentru că o să revin pe gluma aceea, trebuie să intre în zona euro și cei de la Las Fierbinți, nu? Vă dați seama că lumea nu se schimbă ușor, se schimbă mai greu. Bucureștiul poate să intre în zona euro, nici nu văd … 2 milioane, cam atât are și o țară baltică populația. Numai că nu poți să-l desprinzi. Se agață cei de la Las Fierbinți de noi și-l trag în jos”, a afirmat guvernatorul BNR.

648 de kilometri de autostrăzi. Niciun kilometru de autostradă prin munte

România are în prezent 648 de kilometri de autostradă – din care 130 de kilometri au fost construiți înainte de 1989 -, dar nici un tronson care să străbată munții. Atât Comarnic-Brașov, prima autostradă în concesiune pe care guvernanții o promit de 10 ani, cât și Pitești-Sibiu, tronsonul lipsă din coridorul paneuropean care străbate România de la est la vest, sunt în stand by.

Narcis Neaga, directorul general al CNADNR, declara la sfârșitul lunii mai că o autostradă care va lega estul de vestul României va fi finalizată în 6 ani.

„Vom trece munții până în 2020. Sibiu -Pitești și Comarnic – Brașov vor fi făcute în paralel. Ele nu se canibalizează. Sunt lucruri complet diferite ca destinație. Vor fi finalizate amândouă, cu modalități de finanțare diferite”, a declarat șeful CNADNR, el răspunzând afirmativ de mai multe ori Neaga, întrebat dacă va fi respectat planul de a avea 2.440 de kilometri de autostradă în România până în anul 2020, inclusiv o legătură între Constanța și Nădlac, prin Sibiu – Pitești.

În prezent sunt în execuție 653 de kilometri de autostradă. În 2014 vor fi inaugurați „până în 100 de kilometri de autostradă”, inclusiv lotul 1 din autostrada Nădlac – Arad și lotul 3 din autostrada Orăștie – Sibiu, potrivit datelor CNADNR.

Guvernul Ponta a promis construirea a 1.800 de kilometri în următorii șapte ani, în timp ce Guvernul Boc a promis 1.500 de kilometri de autostradă. Gândul a calculat anul trecut, pe baza datelor Eurostat, că România deține cea mai mică rețea de autostrăzi pe cap de locuitor din Uninea Europeană – doar 2,4 centimetri de autostradă.

Comarnic-Brașov, prima autostradă peste munți, la al treilea eșec

Autostrada Comarnic-Brașov, prima autostradă care ar trece Munții Carpați și pe care guvernul vrea să o construiască prin concesiune, pare sortită unui nou eșec, al treilea. Deși premierul Victor Ponta a făcut la un moment dat un pariu electoral, spunând că dacă autostrada Comarnic-Brașov nu va fi gata în 2016, el nu va mai candida, acum drumul către munte nu mai nici măcar un termen de începere a lucrărilor.

La șapte luni după desemnarea consorțiului câștigător al licitației organizate de CNADNR – asocierea Vinci-Strabag-Aktor, care ar fi trebuit să asigure finanțarea construcției, contractul nu a fost semnat. Noul ministru al Transporturilor Ioan Rus susține că o decizie privind soarta autostrăzii va fi luată în această toamnă, neexcluzând varianta reluării licitației. „Ori ne ducem înainte, ori ne ducem înapoi”, a comentat Rus. Din 2004 încoace, Vinci, care face parte și acum din consorțiul câștigător, a mai fost implicată de două ori în tentativele de construcție a autostrăzii Comarnic-Brașov, ambele eșuând din cauza lipsei finanțării.

Autostrada Sibiu-Pitești, ultimul tronson lipsă din coridorul care străbate România de la est la vest

Nici autostrada Sibiu-Pitești, ultimul tronson lipsă din coridorul paneuropean care leagă Constanța de Nădlac, nu a avut mai mult succes.
La începutul lunii iunie CNADNR a scos la licitație reactualizarea studiului de fezabilitate, mai multe prevederi din caietul de sarcini fiind contestate de firme de consultanță, între care și termenul prea scurt pentru elaborarea studiului de fezabilitate.

După ce a analizat contestațiile depuse, Consiliul Naționale de Soluționare a Contestațiilor a decis că CNADNR trebuie să modifice prevederi din caietul de sarcini, durata contractului fiind mărită de la 12 la 17 luni.

În plus, actualul ministru al Transporturilor, Ioan Rus, a declarant recent că autostrada, care figurează în Master Planul de Transport, va fi una foarte scumpă, de 30 de milioane de euro per kilometru. Va fi, practic, „un nou Transfăgărășan”, iar studiul va dura un an și proiectul tehnic încă un an, a declarant Ioan Rus.

Realizarea autostrăzii Sibiu-Pitești a reprezentat una dintre cerințele Grupului Renault. Zilnic, 350 de camioane cu autoturisme sunt trimise spre graniță de constructorul de automobile de la Mioveni. Reprezentanții companiei au calculat că economiile realizate pe fiecare autoturism, în cazul realizării autostrăzii, ar fi de 30 de euro pe autoturism.

Potrivit unui experiment realizat de digi24.ro, unui camion îi trebuie 33 de ore ca să străbată țara, de la Constanța, până la granița cu Ungaria.

Camionul a consumat 300 de litri de motorină, iar viteza medie a fost de 68 de kilometri pe oră.