Raport BCR: Cum ar fi România afectată de intrarea Ucrainei în incapacitate de plată

„Pentru perioada următoare vedem un impact limitat asupra României în urma unei posibile intrări în incapacitate de plată a Ucrainei, dar o retorică beligerantă din partea Rusiei va determina o reacție promptă din partea investitorilor, după cum am putut vedea deja. (…) Am asistat până în prezent la un fenomen de contagiune limitată în special în cursul zilei de luni (3 martie, n.r.), când Vladimir Putin a emis un ultimatum către forțele ucrainene ca acestea să se retragă din Crimeea. Leul și zlotul polonez au reacționat rapid, dar s-au întors pe un trend de apreciere după ce președintele rus a revenit asupra declarației belicoase”, arată analiștii BCR, într-un raport.

În ceea ce privește piețele financiare, autorii raportului notează că prețurilor activelor românești nu prezintă riscuri semnificative, în lipsa unor declarații beligerante sau escaladarea conflictului dintre Rusia și Ucraina, destul de puțin probabilă data fiind diferența de forțe dintre cele două țări.

FLASH NEWS Grindeanu îl mitraliază pe Bolojan: „PSD nu mai poate înghiţi la nesfârșit măsuri unilaterale”

22:21

ULTIMA ORĂ Macron la Conferința de la München: Europa are nevoie de suveranitate strategică și autonomie în fața tensiunilor cu SUA

22:04

„Leul ar putea suferi un ușor recul, de 1-2%, dacă într-adevăr lucrurile iau o întorsătură urâtă. Ieșirea investitorilor străini din plasamentele în obligațiuni locale ar putea pune presiune pe cursul de schimb, dar banca centrală va apăra leul punând grație regimului de flotare controlată dacă se constată o creștere mare a volatilității. Prețul obligațiunilor românești ar putea fi afectat pe termen scurt, însă mișcarea nu ar trebui să fie mai mare de 20-30 puncte de bază. Până în prezent nu a fost observată o asemenea mișcare. Faptul că România a devenit o piață emergentă dintr-una periferică pentru investițiile în titluri cu venit fix și poziția macroeconomică solidă ar trebui să ofere suficiente motive de încredere”, se menționează în raport.

Sursa citată analizează și impactul asupra României al unui eventual embargo economic al Uniunii Europene asupra Rusiei, concuzionând că, într-un scenariu negativ, România se va confrunta cu mai multe riscuri, transmise atât direct cât și indirect, prin câteva canale, precuum reducerea exporturilor, întreruperea furnizărilor de gaze naturale și impactul asupra pieței globale a mărfurilor (prețul petrolului).

Ponderea exporturilor românești către Rusia este în prezent de 2,8% în total exporturi (locul 9), în timp ce ponderea importurilor este de 4,1% (locul 6). Comerțul cu Rusia generează un deficit de 700 milioane euro pe an.

„Principalele produse exportate sunt echipamentele de transport (34%), unde credem că Dacia este principalul contributor, echipamente electrice (21%) și produse chimice (14%). Pe partea de importuri, gazele naturale domină clasamentul de departe având o pondere de 88% în importurile României din Rusia. O posibilă oprire a furnizării gazelor naturale ar putea fi declanșată nu
numai de un embargo comercial european asupra Rusiei ci și de o decizie a Rusiei de oprire a furnizărilor către Ucraina datorită neplății unei facturi de 2 miliarde de dolari. Aceasta ar fi o repetare a scenariului din 2009 și s-ar putea petrece mai rapid decât instituirea unui embargo european asupra Rusiei”, conform raportului.

BCR menționează că circa 80% din consumul anual de gaze naturale al României este acoperit de producția locală și că cererea poate fi acoperită integral din resurse interne, în caz de nevoie. Păcura și cărbunele pot substitui gazele naturale la producția locală de electricitate.

Analiștii băncii concluzionează că impactul asupra României va fi destul de limitat datorită relațiilor comerciale slab dezvoltate dintre România pe de o parte și Rusia și Ucraina de cealaltă parte.

„Industria auto ar putea fi afectată până într-un anumit punct (5% din exporturile acestei ramuri merg în Rusia), la fel și industria echipamentelor electrice (care livrează în Rusia 6% din totalul exporturilor sale), dar nu în mod semnificativ. Securitatea energetică a României ar putea fi afectată destul de puțin pe termen scurt. Până la venirea iernii viitoare ar putea fi găsite soluții alternative, de tipul cumulării
de noi rezerve, folosirii resurselor alternative sau găsirea de noi furnizori. Totodată, România fiind percepută ca jucând într-o ligă economică diferită de cea a Ucrainei, o eventuală încetare de plăți a Ucrainei ar putea avea un efect limitat asupra României. Bineînțeles, un război deschis între Rusia și Ucraina ar schimba în mod dramatic întreaga situație”, estimează sursa citată.

Autoritățile ucrainene au renunțat, în noiembrie, să semneze un acord de asociere cu UE, aflat în pregătire de trei ani, declanșând o mișcare de contestare fără precedent care a condus la o baie de sânge, la Kiev. Peste 100 de persoane au fost ucise.

Viktor Ianukovici a părăsit Ucraina și fost destituit din funcția de președinte al țării de către Parlament, de facto, la sfârșitul lui februarie. Ulterior a fost instalat un guvern interimar, iar Moscova a masat trupe militare în Peninsula Crimeea.

Parlamentul din Crimeea a votat în favoarea secesiunii regiunii din Ucraina și aderării la Federația Rusă. Un referendum pe această temă a fost programat pentru 16 martie.

SUA și UE au amenințat Rusia cu sancțiuni economice și diplomatice după intervenția militară în Crimeea.