Reacția Guvernului la articolul Gândul „Topul cheltuielilor bugetare. Câți bani încasează zilnic statul și cât plătește”

Într-o reacție la articolul gândul Topul cheltuielilor bugetare. Câți bani încasează zilnic statul și cât plătește, Cristian Socol, consilierul premierului Victor Ponta, arată că anul trecut, statul a cheltuit în fiecare zi din primele șapte luni ale anului cu 6,3% mai mult decât sumele pe care le-a colectat la buget sub formă de taxe, cu 1,2 puncte procentuale mai mult decât în aceeași perioadă a acestui an.

„În 2011, statul a cheltuit în fiecare zi din primele șapte luni ale anului cu 11,1% mai mult decat sumele pe care le-a colectat la buget sub formă de taxe …In 2010, cu 21,4% mai mult … In 2009, statul a cheltuit în fiecare zi din primele șapte luni ale anului cu 19% mai mult decât sumele pe care le-a colectat la buget sub formă de taxe …”, se arată în analiza transmisă de Socol.

REACȚIE Ponta acuză Guvernul Bolojan că facilitează abandonul școlar prin proiectul de lege care taie bursele sociale pe perioada vacanțelor

22:30

MARIUS TUCĂ SHOW Toni Neacșu explică cum ar putea motiva CCR decizia privind legea integrității: „A fost aplicată prost ani de zile, deci nu e retroactivitate”

22:17

„Se vede din graficul de mai jos că deficitul bugetar este din ce în ce mai mic, ceea ce înseamnă că plusul la datorie publică din perspectiva finanțării deficitului bugetar va fi unul mai redus, creând spațiu fiscal pentru stimularea sectorului privat. În primele 7 luni din 2013 avem un deficit bugetar de aproape 2 ori mai mic decât în aceeași perioadă din 2011 și de peste 3 ori mai mic decât în 2010”, susține consilierul economic al prim-ministrului.

Sursa: Ministerul Finanțelor Publice, www.mfinante.ro, 2013

Socol a mai subliniat că în fiecare zi din 2010, guvernul a creat o datorie de 21,22 milioane de euro, iar în 2011 suma a fost de 12,04 milioane de euro.

Cu privire la datoriile create de Guvern pentru a putea plăti salariile din sectorul bugetar sau pentru a finanța spitalele din țară, Socol a precizat că „este cunoscut că dinamica datoriei publice poate fi descompusă pe baza a doi factori: plațile de dobânzi la datorie (rata reală a dobânzii înmulțită cu soldul datoriei din anul anterior) și diferența dintre cheltuielile și veniturile curente adică deficitul bugetar primar (față de deficitul bugetar efectiv, nu ia in considerare dobânzile). Altfel, diferența de 6,3 milioane euro pe zi între cheltuielile și veniturile curente decurge și din plata unor dobânzi la datoria cu dinamică explozivă din perioada 2008-2011”.

Totodată, Socol atrage atenția că „se vede din graficul anterior evoluția favorabilă a plăților de dobânzi (în sensul reducerii acestora), rezultat ce incumbă efectul de credibilitate la nivel regional și național, manifestat în recorduri minime istorice la costurile de finanțare cu care ne împrumutăm pe piețele externe și interne. Lăsăm o povară mai mică pentru anii următori, spre deosebire de pe care am primit-o de la ”.

Sursa: Ministerul Finanțelor Publice, www.mfinante.ro, 2013

Un alt aspect asupra căruia a atras atenția economistul este evoluția ratei de absorbție a fondurilor europene.

„Dacă în primele 7 luni din 2009 sumele primite de la UE în contul plăților efectuate și prefinanțare au reprezentat 1% din total venituri bugetare, iar în primele 7 luni din 2010 ponderea era de 2% din total încasări, în aceeași perioadă din anul 2012 procentul sumelor primite de la UE a ajuns la 3,5% din total venituri. De altfel, diferența privind gradul de absorbție al fondurilor Europene se vede și din graficul de mai jos”, a precizat el.

„În condițiile în care mediul macroeconomic european și cel mondial sunt încă afectate de incertitudine, analizele dominate de informație asimetrică cauzează un deficit de credibilitate, fapt ce se poate repercuta în viitoarea evoluție a costurilor de finanțare. Și da, atunci se va putea spune că a funcționat profeția care se autoîndeplinește, cu costuri pentru fiecare dintre noi. În macroeconomie nu există decât date oficiale și corelații destul de bine definite”, se mai arată în analiza lui Cristian Socol.