RECENSĂMÂNT. Cum va arăta România peste 50 de ani. Câți români, maghiari și romi vor fi în următorii ani

În mai puțin de zece ani populația României a scăzut cu peste 1,5 milioane, iar trendul se va menține și în viitor. Până în anul 2060 populația va ajunge în jur de 14 milioane de locuitori, presupunând că fertilitatea feminină se va menține constantă, apreciază specialiștii contactați de gândul.

Ar fi cea mai drastică scădere într-un interval de o sută de ani, având în vedere că la recensământul din 1948, primul recensământ care a acoperit actualul teritoriu al României, populația stabilă a fost de 15,8 milioane locuitori. Potrivit datelor statistice finale în urma recensământului din 2011, numărul de locuitori este de 20.121.641, cu 1,5 milioane mai puțin decât în 2002, și cu 2,6 milioane mai puțin decât în 1992 când populația ajunsese la 22.810.035.

„Prognozele urmează acum a fi produse, plecând de la noua populație a României. Însă, o populație de 14 milioane în anul 2060 poate fi luată în considerare dacă fertilitatea feminină rămâne la nivelul din ultimii ani – 1,3 copii la o femeie – și fără a lua în considerare migrația externă, care nu se poate prevedea”, a declarat pentru gândul profesor emerit doctor Vasile Ghețău, profesor la Facultatea de Sociologie de la Universitatea București și directorul Centrului de Cercetări Demografice din cadrul Academiei Române.

Datele finale ale Recensământului Populației și Locuințelor – 2011 făcute publice joi de INS arată că populația stabilă a României, la 20 octombrie 2011, era de 20.121.641 de persoane, în scădere cu 1.559.300 de persoane față de situația existentă la recensământul anterior.

Populația de etnie romă va continua să crească consistent

Populația de etnie maghiară este în scădere, ca și cea de etnie română, și vor continua să scadă dacă nu intervine o redresare de amploare a fertilității, adică numărul mediu de copii pe care îi aduce pe lume o femeie.

În schimb, sociologii estimează că populația de etnie romă va continua să crească, având în vedere că în acestă comunitate fertilitatea este de 3 copii la o femeie.

„Populația de etnie romă va continua să crească consistent, fertilitatea fiind de circa 3 copii la o femeie, față de 1,2-1,3 la români. Cum va arăta această populație în statistici este o altă problemă, care ține de calitatea declarației etniei”, spune profesorul Ghețău.

INS a anunțat joi că cele mai numeroase minorități etnice din România sunt maghiarii și romii, populația de etnie maghiară fiind de 1.227.600 de persoane, reprezentând 6,5% din populație, iar numărul celor care s-au declarat romi fiind de 621.600 (3,3%). Înrecensãmântul din 2002 numărul de persoane care s-a declarat de etnie romă a fost de 535 de mii.

Prezentă la Gândul LIVE, Silvia Pisică, director general al INS, a explicat că, în colectarea datelor statistice în cadrul recensământului din 2011, primăriile au primit un sprijin important din partea ONG-urilor care se ocupă de problemele populației de etnie romă.

„(ONG n.n.) au discutat și cu bulibașa comunităților respective. Li s-a explicat de ce este bine să își declare corect etnia la recensământ”, a spus Silvia Pisică.

„Situația demografică devine dramatică”

Pe de altă parte, rezultatele finale ale Recensământului Populației și Locuințelor – 2011 demonstrează că situația demografică a României devine dramatică, declinul demografic se va accentua iar procesul de îmbătrânire demografică se va accelera, potrivit sociologilor consultați de gândul.

„Cele 2-2,5 milioane de români aflați în străinătate și neincluși acum în populația stabilă a țării reprezintă o populație tânără, care este exclusă din populația în vârstă de muncă, din populația activă economic și din populația de la care vor veni copiii țării în viitor”, a declarat pentru gândul profesor emerit doctor Vasile Ghețău.

Estimare: În 2030 România ar putea avea 7 milioane de pensionari

Într-un studiu realizat în urmă cu câțiva ani se arată că România ar putea ajunge la 7 milioane de pensionari.

„Cele 6,3 milioane de pensionari în anul 2030 ar reprezenta 31% din populația țării, iar raportul dintre aceștipensionari și populația în vârstă de muncă (20-64 ani) ar ajunge la 50 la 100 (comparativ cu 19% și, respectiv, 30 la100 în anul 2010)”, se arată în studiul „Câți pensionari ar putea avea România în 2030”, realizat de Vasile Ghețău.

„Evident, cifra de 6,3 milioane trebuie privită cu prudență, luând în considerare ipotezaadoptată asupra intensității intrărilor la pensie. Ar putea fi și un avertisment. Iar dacă – într-un exercițiu purexploratoriu – la cele 6,3 milioane de pensionari în anul 2030 vom adăuga valori estimative pentru cele două tipuri depensie neincluse în prognoză – beneficiarii de pensie de urmaș și cei ai pensiilor speciale (MApN, MAI, SRI, culte, avocați), am putea vorbi de 7 milioane de pensionari în anul 2030”, mai relevă studiul citat.

(clic pe imagine pentru a mări)

Sursa: Studiu prof univ Vasile Ghețău// Câți pensionari ar putea avea România în anul 2030

El consideră că efectele cele mai importante ale natalității scăzute după anul 1990 urmează să fie vizibile asupra populațiilor menționate după anul 2020, când din generațiile respective se vor compune și populația în vârstă de muncă și cea activă economic, și cea de la vârstele fertile. „Neincluderea în populația țării a celor 2-2,5 milioane de români aflați în străinătate va accentua impactul efectelor respective”, spune profesorul emerit.

Potrivit INS, în anul 2012, numărul mediu de pensionari a fost de 5,487 milioane persoane, în scădere cu 102.000 persoane față de anul precedent.

Metoda folosită de INS, „criticabilă”

Contactat de gândul în octombrie 2011,profesorul universitar susținea că la recensământ vom avea parte de surprize.

„Surpriza care a urmat și s-a incheiat acum, la publicarea rezultatelor finale, este > datelor personale pentru 1,2 milioane persoane neînregistrate în octombrie 2011 și includerea acestora in populația stabilă a țării, cele 20,1 milioane locuitori din rezultatele finale”, spune profesorul universitar Ghețău.

El crede că metoda folosită de INS este „criticabilă”, că există discordanțe asupra datei de referință a datelor personale recuperate, și că s-ar putea să fie afectată calitatea unora dintre indicatori, dar abordarea INS pare a fi fost singura metoda de „recenzare” a unei populații de 1,2 milioane neînregistrate in octombrie 2011, dar făcând parte din populația rezidentă a țării.

Este nevoie de un registru al populației

Vasile Ghețău atrage atenția că recensământul ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru guvernanți asupra nevoii imperioase de refondare a întregului sistem de statistici asupra populației în România.

„Viitorul recensământ nu se va mai putea efectua în formula de până acum, cu formulare și recenzori. Este nevoie de o nouă abordare și registrul de populație, ca și registrele administrative, vor constitui soluția. Așa cum se procedează în cele mai multe dintre țările europene”, spune profesorul de sociologie, care susține că INS ar trebui să construiască și să gestioneze în scopuri statistice un registru al populației.