România se află pe locul 4 în clasamentul țărilor din Uniunea Europeană cu cele mai mari rate ale sărăciei

Cetățenii români aproape că nu mai fac față cheltuielilor. Un studiu al Eurostat arată că România ocupă al patrulea loc în clasamentul țărilor din Uniunea Europeană care prezintă cele mai mari rate ale sărăciei.

Potrivit datelor publicate de Eurostat, 23,8% din populația România se considera în anul 2024 săracă, făcând cu greu față cheltuielilor aferente gospodăriei. În urma acestei analize, țara noastră a fost plasată pe locul 4 în clasamentul statelor din Uniunea Europeană cu cele mai mari rate ale sărăciei, arată Digi24.

Clasamentul țărilor din Uniunea Europeană cu cele mai mari rate ale sărăciei subiective

Clasamentul țărilor din Uniunea Europeană cu cele mai mari rate ale sărăciei subiective, în 2024 / Sursă foto: EUROSTAT

Oficiul European pentru Statistică (Eurostat) arată că, în urma studiului, cea mai mare rată a sărăciei subiective se află în Grecia. Statul Elen ocupă primul loc în acest top, cu un procentaj de 66,8%. Apoi, locul secund este ocupat de Bulgaria, având o rată a sărăciei de 37,4%. Slovacia ocupă locul 3, rata fiind situată la 28,7%.

Un Fake News despre canicula care a lovit Europa, cu un semafor topit din Italia, face înconjurul rețelelor și a fost preluat inclusiv de presa din România. Semaforul există, dar nu a fost topit de căldură. Ce s-a întâmplat de fapt

17:36

SPORT România a cucerit medalia de argint la Cupa Mondială de canotaj de la Lucerna

17:21

La polul opus se află state precum Olanda şi Germania (ambele cu 7,3%) şi Luxemburg (8,5%).

Luând în considerare categoriile de vârstă, tinerii până în 18 ani se considerau cei mai săraci (20,6%). Studiul arată că aceștia sunt urmați de persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 64 de ani (17,3%). Studiul arată că 14,9% dintre indivizii cu vârsta peste 65 de ani se consideră săraci.

Cum se definește sărăcia subiectivă?

Sărăcia subiectivă se referă la modul în care indivizii își percep propria situație financiară și materială. Este un concept bazat pe rezultatele statisticilor UE privind veniturile și condițiile de viață, o colectare de date efectuată în toate statele membre ale UE, precum și în majoritatea țărilor AELS (țări membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb) și candidate, așa cum arată metodologia pusă la dispoziție de Eurostat.

Autorul recomandă:

Patronatele nu vor să crească salariul minim, deşi e directivă la nivel european

Cristian Socol explică de ce salariul minim nu trebuie să rămână la nivelul actual: Înseamnă intrarea în SĂRĂCIE a 838.429 lucrători români

RECORD! Cât este cea mai mare pensie specială din România. Nici președintele României nu primește atâția bani

Prețul facturilor la UTILITĂȚI în marile orașe ale lumii. Unde se plătesc cele mai mari tarife din România

Sursă foto: colaj Shutterstock / Eurostat
Sursă video: Digi24