România PICĂ examenul urbanizării. Foarte multe orașe mici au un profil mai degrabă RURAL

Rezultatele studiului, care a urmărit orașele din România și necesitățile acestora, implicând 41 de municipii, 372 de proiecte strategice și peste 72 de miliarde de euro pentru dezvoltarea orașelor, au fost prezentate în cadrul conferinței Cities of Tomorrow. Evenimentul a urmărit aducerea în prim plan a importanței trialogului dintre autoritățile publice, mediul de afaceri și societatea civilă, accentuându-se, de asemenea, importanța majoră pe care o are consultarea publică în scopul reconfigurării urbane.

La baza proiectului „Prioritățile orașului tău” a stat, potrivit lui Marius Cristea, reprezentant al Băncii Mondiale, conștientizarea importanței orașelor pentru dezvoltarea generală a unei țări: „Orașele sunt vitale pentru dezvoltarea României. Și afirm asta pornind de la o realitate destul de simplă: orașele din România determină cam 80% din PIB. Dacă acestea nu merg bine, atunci nici țara, în ansamblu, nu poate crește din punct de vedere economic. Am acceptat această idee, așa că am vrut să vedem ce putem face pentru fiecare dintre ele. România este una dintre țările cel mai puțin urbanizate din Europa – foarte multe orașe mici au un profil mai degrabă rural. Cu toate acestea, avem și orașe care au crescut absolut impresionant în ultimul an. Relația de cauzalitate este simplă, avem aglomerări urbane puternice, ceea ce înseamnă densitate mare de populație, iar o densitate mare înseamnă și productivitate mare”, a declarat acesta.

TAXE Cât a plătit un bucureștean la întreținere pentru un apartament cu 3 camere, după ce a stat 25 de zile în frig și fără apă caldă

15:04

EMISIUNI OFF The Record I Invitat: judecător Bogdan Mateescu, fost președinte al Consiliului Superior al Magistraturii

14:55

În contextul importanței dezvoltării urbane și regionale, Dragoș Anastasiu, președintele Camerei de Comerț și Industrie Româno – Germană (AHK România) a afirmat: „Credem profund că România se poate schimba prin implicarea fiecărui om în parte, a comunităților și a autorităților locale”, atrăgând însă atenția asupra problemelor existente: „Noi am încercat să găsim soluții, nu doar să criticăm, ci să oferim exemple pozitive, în pofida faptului că modul nefericit de a face politici publice la nivel central, prin lipsă de predictibilitate, de dialog și de studii de impact, a făcut ca sentimentul de încredere, care oricum nu este foarte ridicat în România, să coboare și mai mult.”

„Lucrurile se îndreaptă într-o direcție bună. Sunt comunități și orașe care s-au dezvoltat în ciuda contextelor nefavorabile”, a mai spus Anastasiu.