S-au semnat contractele pentru primele două loturi ale autostrăzii Sebeș – Turda

Directorul general al CNADNR, Narcis Neaga, a semnat, vineri, la Centrul de Întreținere și Coordonare de pe autostrada Orăștie – Sibiu, în zona localității Pianu de Jos din județul Alba, contractele de execuție pentru loturile 1 și 2 ale Autostrăzii Sebeș – Turda, la eveniment fiind prezent și ministrul Transporturilor, Ioan Rus, transmite corespondentul MEDIAFAX.

„Reușim să finalizăm selecția propriu-zisă care ar fi trebuit să aibă loc mult mai repede, însă din cauza contestațiilor am ajuns să pierdem practic 12 luni de la evaluare. Este o situație oarecum dezavantajoasă pentru statul român pentru că ne duce în anul următor, va trebui să fazăm aceste proiecte, o parte din banii europeni vor fi luați din exercițiul financiar 2007 – 2013, iar restul de bani din 2014 – 2020. Am ales această variantă cu fazarea tocmai pentru a nu pierde banii europeni. Firmele sunt renumite pe plan european și mondial, avem încredere în ele și sperăm să se finalizeze înainte de termen”, a spus Neaga.

SOCIAL Motivele pentru care tot mai multe femei din Occident nu-și mai doresc să se căsătorească și să facă copii

22:59

STATISTICĂ Top rușinos pentru România. Avem cei mai mulți tineri fără job și fără școală din UE. Țara are și printre cei mai puțini absolvenți șomeri

22:53

El a explicat că valoarea totală a celor două contracte este de aproximativ 1,1 miliarde de lei fără TVA pentru cele două loturi, iar lungimea lor este de aproximativ 41 de kilometri.

Potrivit lui Neaga, pe celelalte loturi ale autostrăzii a fost amânată faza de execuție la cererea fermierilor care au solicitat să fie lăsați să își strângă recolta.

Întrebat când se va circula pe Autostrada Sebeș – Turda, Narcis Neaga a răspuns că în 2016 „se va circula, cu siguranță, în totalitate”, iar în martie-aprilie încep lucrările pe loturile 1 și 2.

La rândul său, ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a declarat că Autostrada Sebeș – Turda este extrem de importantă, pentru că face parte dintr-o zonă de interconectivitate „în care Târgu Mureș, Cluj-Napoca, orașe mari vor fi legate de ieșirea din țară, de Nădlac”.

El a adăugat că, în 2016, România va avea finalizați 400 de kilometri de autostradă pe Cluj – Sebeș, Sebeș – Deva, Deva – Lugoj – Timișoara – Arad -Nădlac și o primă ieșire din România spre vest pe autostradă continuă, dar și 350 de kilometri pe Sibiu – Nădlac.

„Din 2015 o să avem bucăți mari de autostradă vizibile sau cu efecte clare pentru cei care conduc autovehicule în România. Și toate sunt contractate, practic aici se pune problema doar să urmărim lucrările. Din punct de vedere strategic, ministerul se va ocupa masiv în perioada următoare de transcarpatice, deci Sibiu – Pitești, Comarnic – Brașov, Bacău – Brașov și Târgu Neamț – Valea Lungă – Târgu Mureș, astfel încât în 2018 să încercăm să avem într-adevăr și legături transcarpatice solide la 100 de ani de la Marea Unire”, a spus Rus.

Întrebat dacă se vor introduce taxe pe autostradă, ministrul Transporturilor a răspuns că, „deocamdată nu”, cu excepția celor care sunt în concesiune, fără să menționeze despre ce tronsoane vorbește.

„Deocamdată, nu, decât pe cele care sunt în concesiune. Acelea intră sub incidența plății. Celelalte plătim și astăzi că doar plătim rovignietă și asta înseamnă un pic de taxă pentru treburi din astea”, a mai spus Rus.

Licitația pentru executarea lucrărilor la lotul 1 al Autostrăzii Sebeș – Alba a fost câștigată de Asocierea Impresa Pizzarotti și SpA&Pomponio Constructii SRL, iar pentru lotul 2, de către Asocierea Aktor și Euroconstruct Trading 98 SRL.

Lotul 1 are 17 kilometri și noduri rutiere la Sebeș, Alba Iulia, Alba Iulia Nord, iar lotul 2 are 24,25 de kilometri și un nod rutier la Teiuș.

Durata contractului pentru ambele loturi este de 70 de luni, din care proiectarea și executia – 22 de luni, iar perioada de garanție de 48 de luni.

Valoarea lucrărilor este de 541.739.137,21 lei fără TVA pentru lotul 1, iar pentru lotul 2 – 549.332.493,62, lei fără TVA, ambele loturi fiind finanțate prin Fondul de coeziune (85%) și din bugetul de stat (15%).