Scrisoarea FMI către Parlament: „suntem profund îngrijorați” de legea falimentului personal. Ponta: N-am văzut scrisoarea

Reprezentanții FMI se declară îngrijorați de adoptarea legii insolvenței persoanelor fizice, fără un studiu de impact și fără consultarea tuturor părților implicate.

„FMI susține eforturile autorităților de a promova o legislație în domeniu, dar suntem profund îngrijorați ca adoptarea legii insolvenței fără un studiu de impact adecvat, fără consultarea asociațiilor implicate, ar putea să nu își atingă obiectivele. Dacă nu este planificată cu atenție, bine structurată și bine implementată, o astfel de lege poate avea un impact negativ pe piata financiară”, se arată într-o scrisoare a FMI, citată de Agerpres.

În 2010, FMI nu a susținut adoptarea unei legi a falimentului personal, aceasta fiind o condiție a acordului.

„Guvernul trebuie să se pronunțe în acest caz pentru că guvernul este cel care negociază cu FMI și este parte a acordului. Ponta să nu se ascundă în spatele Parlamentului. Trebuie să lămurească și să negocieze acest lucru cu Fondul”, a declarat, pentru Gândul, fostul ministru de Finanțe, Gheorghe Ialomițianu.

DIPLOMAȚIE Ce a obținut SUA după vizita lui Xi Jinping la Washington. China cumpără cărbune american, iar Washingtonul primește noi angajamente de la Beijing

22:14

FLASH NEWS Analiză Le Monde: Bastionul lui Bolojan e acaparat de susținătorii lui Călin Georgescu

21:53

Premierul Victor Ponta a declarat luni că nu a văzut scrisoarea de la FMI. El a precizat că „e treaba Parlamentului de a decide”, fiind nevoie de un sistem de protecție în cazul unor crize financiare. 

Proiectul legii insolventei persoanelor fizice a trecut de Senat fără dezbatere, prin adoptare tacită, în decembrie anul trecut. În prezent proiectul se află în Camera Deputaților.

Românii care nu mai au cum să-și plătească datoriile de orice natură, își vor putea cere în instanță falimentul personal. Ei trebuie să arate că nu au cum să achite cel puțin două datorii către doi sau mai mulți creditori, în decurs de 30 de zile de la data scadentă a acestora.

Băncile nu vor mai putea executa silit persoanele care și-au declarat falimentul personal, iar aceste persoane vor avea o perioadă în care, pe baza unui plan, vor putea să-și restructureze și reorganizeze plata datoriilor pe o perioadă de cinci ani.  Însă, în cazul în care planul nu este realizat, se trece la lichidarea bunurilor datornicului.

Până la îndeplinirea planului, debitorul este obligat:

♦ Să utilizee veniturile din activele sale în concordanță cu planul aprobat;
♦ Să desfășoare activități adecvate, generatoare de venituri și, în cazul șomajului, să caute să realizeze venituri;
♦ Să înainteze administratorului judiciar sumele obținute din moșteniri, donații sau drept compensare pentru daune generate de evenimente care apar ulterior declanșării procedurii de insolvență;
♦ Să nu ascundă nicio parte din veniturile sale;
♦ Să nu își asume noi responsabilități pe care nu le-ar putea îndeplini la scadență.

La expirarea perioadei stipulate în plan, administratorul judiciar va transmite raportul său final instanței de insolvență care va confirma eșecul sau succesul planului.

Dacă planul nu a fost respectat, instanța va dispune lichidarea bunurilor debitorului. În timpul acestei proceduri, administratorul judiciar preia drepturile de control și de dispunere de activele debitorului.

Guvernul s-a angajat față de FMI și CE să nu legifereze falimentul personal

În ultimii ani, au existat mai multe inițiative legislative pentru reglementarea falimentului personal, însă niciuna dintre ele nu a avut susținere.

De altfel, Guvernul s-a angajat față de FMI și CE să nu legifereze falimentul personal deoarece măsura ar crea hazard moral și ar putea genera abuzuri din partea debitorilor.

„Având în vedere că menținerea disciplinei de plată în rândul debitorilor contribuie în mod semnificativ la consolidarea stabilității financiare, vom depune toate eforturile pentru a evita adoptarea unor inițiative legislative referitoare la insolvența persoanelor fizice care ar crea hazard moral și care ar putea genera abuzuri frecvente din partea debitorilor, deoarece ar submina disciplina de plată”, se arată în ultima scrisoare de intenție semnată de autoritățile de la București.

Bancherii nu au susținut la rândul lor legile privind falimentul personal, în principal din cauza experienței pe care au avut-o cu legea insolvenței persoanelor juridice.

Dacă, în 2010, o companie din 30 își cerea insolvența, în prezent, una din șapte companii recurge la această soluție pentru a scăpa de datorii.

Dintre cele circa 110.000 de firme care și-au cerut insolvența, doar 2-3% au ajuns în proces de reorganizare, restul intrând în faliment.