VIDEO| Ministrul Sebastian Burduja, aplaudat în picioare în Parlamentul Canadei, după semnarea acordului nuclear de trei miliarde de dolari cu România

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, prezent în capitala Canadei pentru semnarea unui acord major privind finanțarea noilor reactoare nucleare de la Cernavodă, a fost aplaudat în picioare în Camera Comunelor de pe Dealul Parlamentului din Ottawa. Presa canadiană a relatat pe larg evenimentul, titrând „Canada semnează un acord nuclear de 3 miliarde de dolari cu România, în timp ce Europa urmărește să renunțe la energia rusă”

Canada și România au semnat, marți, un acord de dezvoltare a exporturilor în valoare de 3 miliarde de dolari, care va duce la construirea a două noi reactoare nucleare în țara din estul Europei, într-o mișcare despre care miniștrii energiei ai ambelor guverne spun că va face mai dificil pentru Rusia să-și folosească exporturile de energie ca o armă, a relatat The Canadian Press.

Prezența ministrului român al Energiei a fost aplaudată și în Parlament, după cum se vede în înregistrarea video a ședinței plenului Camerei Comunelor, unde omologul canadian, titulatularul mandatului Energiei și Resurselor Naturale, Jonathan Wilkinson, a răspuns colegilor în timpul perioadei de întrebări.

Sebastian Burduja și Jonathan Wilkinson au anunțat, marți, la Ottawa, că statul canadian poate să susțină cu până la trei miliarde de dolari finanțarea dezvoltării proiectelor nucleare de către Nuclearelectrica, operatorul Centralei Nucleare de la Cernavodă, și respectiv Energonuclear, subsidiara SNN pentru dezvoltarea proiectului, au transmis marți seara oficialii Ministerului Energiei.

„Acesta este în primul rând despre securitatea energetică”, a declarat ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, la o conferință de presă la Ottawa, marți, citat de presa canadiană. „Într-adevăr, nu doar pentru România, ci pentru întreaga regiune”, a adăugat oficilul român.

Potrivit presei canadiene, Sebastian Burduja a spus că România are deja un acord cu Moldova vecină pentru a împărți o parte din puterea de la cele două noi reactoare Candu, care se vor adăuga celor două existente la Cenrnavodă. care se așteaptă să intre în funcțiune până în 2032. Țara este în discuții și cu Ucraina, Ungaria și Austria.

Sebastian Burduja a explicat presei canadiene că actualele ractoare furnizează aproximativ o cincime din energia electrică a României, iar cele două noi vor avea o dimensiune similară.

România nu depinde de Rusia pentru nimic din energia sa, a spus Burduja. Dar dacă poate ajuta și vecinii săi să devină mai puțin dependenți, el a spus că asta va contribui la „diminuarea” capacității președintelui rus Vladimir Putin de a-și folosi exporturile de energie pentru câștig geopolitic.

„Putin nu a ezitat să folosească energia ca armă”, a spus Sebastian Burduja, arată sursa citată.

De unde provin banii

Ministrul canadian al Energiei, Jonathan Wilkinson, a declarat că oferta de finanțare este de până la 3 miliarde de dolari pentru ca operatorul nuclear național din România să cumpere bunuri sau servicii de la companii canadiene.

Fondurile vor proveni parțial de la Export Development Canada și parțial din Contul Canada, care sprijină finanțarea exporturilor considerată a fi în interesul național al Canadei.

Jonathan Wilkinson a legat acordul de o promisiune pe care Canada a făcut-o în 2022, ca urmare a deciziei lui Putin de a invada Ucraina: să lucreze cu aliații din Europa și să îi ajute să înlocuiască sursele rusești de energie.

O mare parte din accentul urmat de această promisiune a fost pe gazul natural, pe care multe țări europene se bazează foarte mult pe Rusia pentru a le obține.

În timp ce Wilkinson le-a cerut furnizorilor canadieni să mărească exporturile de gaze naturale anul trecut, el a remarcat, de asemenea, de mult timp că Canada are o capacitate limitată de a transporta gaze către Europa – nu există facilități de export de gaze de pe Coasta de Est în Canada, așa că livrările trebuie să treacă în principal prin Statele Unite.

Canada și Germania au, de asemenea, un acord pentru a livra hidrogen canadian, dar această industrie este încă la început în Canada, arată jurnaliștii de peste Ocean.

Cu toate acestea, energia nucleară a fost o poveste de succes canadian, a spus Wilkinson, cu reactoarele Candu dezvoltate cu decenii în urmă. El a spus că au loc conversații despre energia nucleară și cu alte țări, cum ar fi Polonia.

Ambasadorii din Ucraina, Polonia și Finlanda au fost printre cei care au participat marți la ceremonia de semnare a acordului nuclear Canada-România.

Burduja a spus că în anii 1970, întrucât multe națiuni europene se îndreptau către tehnologia nucleară rusească, România a făcut o alegere neașteptată de a merge cu versiunea Canadei, iar această decizie, a spus el, se dovedește azi foarte fortuită.

„Suntem recunoscători că în anii ’70 România a luat această decizie, pentru că altfel am avea probabil acum centrale nucleare cu sediul în Rusia, care ar fi extrem de complicate în contextul actual”, a conchis ministrul român în Ottawa.

Proiecte pentru creșterea puterii instalate de energie nucleară

Nuclearelectrica are un rol major la nivel național, contribuind cu peste 18% din energia nucleară la producția totală de energie și cu 33% la producția totală de energie fără CO2 din România.

Sucursala CNE Cernavoda operează două unități nucleare CANDU, care sunt două dintre cele mai performante unități dintre cele peste 400 de centrale nucleare din lume, o fabrică de combustibil nuclear.

Potrivit companiei, în 2031, România va avea o capacitate instalată de energie nucleară de 3.262 MW, rezultată din operarea Unităților 1 și 2, operarea Unităților 3 și 4 de la Cernavodă și operarea reactoarelor modulare de mici dimensiuni, care va reprezenta aproximativ 33% din cota de piață și aproximativ 66% din totalul energiei curate produse în România.

Proiectele de investiții ale Nuclearelectrica sunt investiții verzi și vizează nu doar atingerea eficienței energetice, ci mai ales securitatea energetică, independența energetică și protecția consumatorilor. Capacitățile de producere a energiei nucleare nu au emisii de CO2, sunt disponibile 24 de ore din 24, 7 zile din 7, au o dependență extrem de redusă de factorul climatic și sunt sigure. Exploatarea unităților 1 și 2 a evitat eliberarea a 205 milioane de tone de CO2 de la punerea în funcțiune.

În acest context, SN Nuclearelectrica SA are un rol major în susținerea realizării obiectivelor României, contribuind totodată la securitatea energetică regională prin creșterea capacității de producție de energie nucleară a României până în 2030, prin proiecte strategice de investiții estimate la peste 12 miliarde de euro: retehnologizarea Unității 1, punerea în funcțiune a Unităților 3 și 4, dezvoltarea proiectului reactoarelor modulare mici, în cooperare cu compania americană NuScale Power. Proiectele de investiții ale Nuclearelectrica vor contribui, cu energie curată, la securitatea energetică a României, la dezvoltarea socio-economică, la dezvoltarea industriei nucleare și la formarea unei noi generații de ingineri, precum și a țărilor vecine, inclusiv a Republicii Moldova, pentru atingerea securității energetice și îndeplinirea obiectivelor de decarbonizare.

Compania Națională Nuclearelectrica S.A. este compania națională românească producătoare de energie electrică, termică și combustibil nuclear care funcționează sub autoritatea Ministerului Energiei, statul român deținând 82,49% din acțiuni, iar ceilalți acționari 17,50%, după listarea companiei la bursă în 2013.

Citește și:

România, lider regional în energie nucleară, speră minstrul Burduja. Când vor fi finalizate reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă

Nuclearelectrica a scos profituri record din criza energetică. Compania a vândut mai puțin curent, dar a câștigat mai mulți bani