Vine furtuna economică? Norii negri s-au adunat deja: se închid fabrici, mii de oameni rămân fără loc de muncă și consumul scade. Ce arată principalii indicatori economici: industria, construcțiile, consumul

Deși guvernul Bolojan a anunțat vremuri bune pentru economia românească și relansare, specialiștii văd exact contrariul. Economiștii au avertizat încă de la momentul în care au fost anunțate măsurile de austeritate că acestea vor încetini economia sau că vor adânci o răcire deja existentă. Creșterea economică din România în 2025 a fost de circa 1%, motiv pentru care specialiștii vorbesc despre o posibilă recesiune, iar analiștii prevăd o criză economică de proporții în 2026. De altfel, anul 2025 a pus pe butuci industria românească, fabrici emblematice au pus lacătul, iar numărul șomerilor a crescut. Problema e că și în 2026 economia românească pare că va merge cu frâna de mână trasă. Or, dacă măsuri concrete care să susțină companiile nu există, înseamnă că șomajul va fi în creștere, deci consumul românilor va continua să scadă. 

Economia românească dă tot mai multe semne de oboseală, deși premierul Bolojan a transmis că în 2026 „vor fi o scădere a inflației și condiții pentru relansare în a doua parte a anului viitor”. Totuși, de la consumul românilor și până la construcții și activitea din industrie, indicatorii economici arată că România se va lupta în coninuare cu aceleași presiuni din 2025. Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) conturează o imagine a României în care fabricile emblematice se închid, șomajul crește, iar consumul populației scade dramatic. Așa cum spune și manualul de economie, o criză economică se referă la scăderea consumului concomitent cu creșterea șomajului. Practic, oamenii își pierd locul de muncă și nu mai au bani să cumpere bunuri și servicii. Acest lucru se întâmplă deja în țara noastră, deși Executivul anunță o creștere economică. De exemplu, consumul în România a scăzut în noiembrie 2025, față de aceeași perioadă din 2024. Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată clar că cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul, barometru pentru consum, a scăzut cu 4,8%.

MARIUS TUCĂ SHOW Ion Cristoiu explică de ce și-ar fi dorit să-l întâlnească pe Lenin: „Abia după 1990 am descoperit un mare jurnalist și un mare politician”

09:00

CONTROVERSĂ Operațiunea „Proscris Economic”. Trump pune presiune pe Iran, dar mai există un „colac de salvare” pentru regimul de la Teheran

09:00

Sursa: Institutul Național de Statistică

Singura creștere înregistrată a fost în cazul cifrei de afaceri din comerțul cu ridicata. Potrivit datelor INS, aceasta a crescut în octombrie 2025, față de aceeași lună din 2024, dar numai cu 1,2%.  Totuși, sectorul a înregistrat scăderi la comerțul cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii, comerțul cu ridicata specializat al altor produse și comerțul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului.

Sursa: Institutul Național de Statistică

Mai departe, volumul cifrei de afeceri din servicii a scăzut în octombrie 2025 față de octombrie 2024, atât ca serie brută, cu 7,3%, cât și ca serie ajustată cu 6,9%, ca urmare a scăderilor din hoteluri și restaurante, servicii de coafură și înfrumusețare, spălare și curățare textile, agenții de turism și jocuri de noroc, conform datelor INS. Practic, volumul cifrei de afaceri din servicii se referă la cât „se vând” serviciile într-o anumită perioadă de timp. Indicatorul economic arată ce venituri au obținut firmele din diverse domenii fără să fie inclus TVA-ul sau alte venituri care nu țin direct de prestarea serviciilor.

Sursa: Institutul Național de Statistică

Producția industrială a scăzut în primele 11 luni din 2025

Industria, un alt sector important pentru economia românească, a scăzut ca serie brută cu 1,1%, în primele 11 luni, faţă de aceeaşi perioadă din 2024, conform Intitutului Naţional de Statistică. Industria este cea mai importantă ramură economică din România și înseamnă circa 20% din PIB.

În luna noiembrie 2025, producția industrială a scăzut față de luna precedentă cu 6,1% din cauza industriei prelucrătoare și industriei extractive. Spre deosebire de luna corespunzătoare din 2024, producția industrială (serie brută) a scăzut cu 2,8%, ca efect al scăderilor înregistrate de industra prelucrătoare și industria extractivă. De asemenea, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a crescut cu 1%. Industria prelucrătoare a scăzut cu 1%, iar producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat și industria extractivă a crescut cu 1,4%, respectiv cu 0,4%.

Construcțiile rămân cel mai dinamic sector al economiei românești

Pe tabloul general al sectoarelor care participă la formarea PIB-ului, construcțiile au ocupat un loc fruntaș în lunile anului trecut. Au avut cea mai semnificativă contribuție la creșterea PIB, 0,5%, urmată de agricultură, 0,2%. La polul opus s-a aflat industria care a avut o contribuție negativă, -0,1%. Deși au scăzut în octombire 2025 față de septembrie cu 2%, construcțiile s-au menținut pe o creștere solidă în primele 10 luni din an. Mai mult decât atât, față de octombrie 2024, volumul lucrărilor de construcții a crescut ca serie brută cu 13,8%, iar ca serie ajustată sezonier cu 13,3%, arată datele INS.

Șomajul crește pe fondul măsurilor de austeritate și al închiderii fabricilor

România traversează o perioadă critică, dar creșterea șomajului este cu siguranță o consecință a măsurilor fiscale extreme, inflației ridicate și contextului global tot mai incert. Anul trecut a fost marcat de concedierile masive în urma închiderii unor unități de producție, care au avut un impact major asupra economiei, inclusiv asupra PIB-ului. De asemenea, impactul social al concedierilor este unul destul de dur. De pildă, în noiembrie 2024, rata șomajului în România era de 5,7%, în timp ce în noiembrie 2025, șomajul a crescut la 6%. Chiar dacă creșterea nu este uriașă, indicatorii economici arată că perioada pe care o traversează România nu este printre cele mai bune, Mai mult decât atât, Banca Mondială a revizuit în scădere previziunile economiei românești. Economia românească a înregistrat anul trecut o creștere de 0,8%, față de un avans de 1,3% prognozat în luna iunie a anului trecut și unul de 2,1% estimat la începutul anului trecut.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Anul austerității pune pe butuci industria românească. În 2025 s-au închis fabrici emblematice, număr dublu de ȘOMERI față de 2024. Economist: În 2026 va fi adevăratul examen al Guvernului

Nicușor Dan spune că 2025 a fost un succes, dar semnele de criză se adună. „Am reușit să încheiem anul cu o reducere consistentă a deficitului bugetar și o ușoară creștere economică”. Bate criza la ușă în 2026? Care sunt indiciile