România, schimbare climatică semnificativă. „La peste 35 °C, organismul uman își pierde din eficiență în reglarea temperaturii interne”

Datele arată că România a experimentat o schimbare climatică semnificativă în ultimii 30–40 de ani, iar perioada post-1990 marchează o încălzire rapidă și persistentă, în acord cu tendințele globale. România se confruntă cu valuri de căldură tot mai frecvente, intense și de durată extinsă, ca urmare a schimbărilor climatice. Însă la nivel regional am putea resimți aceste efecte într-un mod diferit, ducând la întrebarea: „Cât de mult va fi afectat județul meu de creșterea acestor temperaturi?”

În ultimele șapte decenii, frecvența și durata valurilor de căldură au crescut semnificativ – majoritatea regiunilor au înregistrat cu 10–15 zile mai multe de val pe an, iar estul și sud-vestul țării chiar cu 25–30 de zile; media pe țară a urcat cu ~0,4 valuri pe deceniu în timpul verii.

De ce nu face PSD coaliție cu AUR? Mirel Palada: „PSD ar fi stigmatizat în ochii Uniunii Europene dacă ar face o coaliție cu AUR”

07:30

STRATEGIE Iranul schimbă regulile în Ormuz: Teheranul anunță taxe pentru nave după expirarea acordului de 60 de zile

07:29

• Vara 2024 a fost deosebită: între 31 mai și 31 iulie, au existat nu mai puțin de 46 de zile consecutive de val de căldură – 75% din acel interval – marcând cel mai lung și intens episod din istoria recentă
• Pe ClimExRo au fost publicați patru indicatori climatici, cu serii 1940-2100 (istoric 1940-2023 și proiecții 2025-2049, 2050-2074, 2075-2100) și două scenarii de emisii.
• Graficele sunt interactive: perioada și scenariul permit vizualizarea modului în care se schimbă indicatorii pentru fiecare județ.

Temperatura medie anuală

Harta (Fig.1) ne arată că cele mai afectate zone sunt cele din Sud-Estul și Sudul României.

În perioada 1940-2023 județele Mehedinți, Olt, Giurgiu, Călărași, Teleorman, Ilfov (inclusiv București), Constanța, Tulcea temperatura medie anuală a aerului la 2 metri deasupra suprafeței este în creștere cu peste 10 °C, iar posibilele scenarii pentru următoarele decenii sunt îngrijorătoare, mai ales datorită capacității agricole consistente ale acestor regiuni, notează dr. Bogdan Antonescu pentru Infoclima.

Aridizarea, deșertificarea, stresul hidric, probleme cu care aceste județe deja se confruntă, ar putea deveni și mai persistente dacă măsuri adecvate de adaptare nu sunt implementate.

Un indicator de bază al încălzirii avem cu creșteri de doar +1°C ce schimbă perioadele de vegetație, necesarul de irigații și cererea de energie pentru răcire.

Nopți tropicale – Atunci când nici noaptea nu mai aduce răcoare

Din nou regiunile de Sud și Sud-Est sunt cele mai afectate aici. Județe montane precum Brașovul sau Harghita înregistrează încă un număr foarte scăzut de astfel de nopți pe timpul verii (sub 0.10).

Însă județele Dolj, Teleorman, Călărași, Brăila, Tulcea și Constanța au anual peste 20 de nopți tropicale în care temperatura nu scade sub 20 de grade.

Cu alte cuvinte, este atât de cald încât nici măcar noaptea nu aduce răcoare. Aceste nopți sunt un indicator al valurilor de căldură intense și prelungite și afectează somnul, sănătatea și confortul termic, mai ales în orașe, unde efectul de „insulă de căldură urbană” menține temperaturile ridicate și după apus.

Nopțile tropicale nu oferă organismului pauza de care are nevoie pentru a se răcori. De asemenea, pot crește riscul de probleme cardiovasculare și de epuizare termică, mai ales pentru persoanele vulnerabile.

Zile cu Temperaturi maxime > 35°C

Numărul de zile cu temperaturi ridicate afectează productivitatea muncii, turismul și agricultura.

Zile cu Temperaturi maxime > 40°C

Extreme rare în istoric, dar devin tot mai probabile. Prag critic pentru infrastructură (șine de cale ferată, asfalt) și risc major de mortalitate.

Zilele în care termometrul indică temperatura maximă ce depășeste 35°C – și mai ales cele care depășesc valorile de 40°C – au un impact foarte mare asupra sănătății, economiei și asupra ecosistemelor.

• La peste 35 °C, organismul uman își pierde din eficiență în reglarea temperaturii interne, ceea ce amplifică riscul de deshidratare, insolație și agravarea bolilor cardiovasculare, afectând în special copiii, vârstnicii și persoanele cu afecțiuni cronice.
• Când se trece de 40 °C, efectele devin acute, iar impactul se poate resimți și asupra infrastructurii care poate ceda: asfaltul se înmoaie, șinele de tren se dilată, iar rețelele electrice sunt suprasolicitate.

Diferite regiuni și județe ale României vor fi afectate în mod diferit. Zonele de vest, sud și est sunt deja cele mai afectate de creșterea temperaturilor pe timpul verii, în vreme ce în interiorul lanțului carpatic situația este încă, pe moment, una mai favorabilă din acest punct de vedere.

Citește și:

Soarele ia locul cărbunelui. Energia solară propulsează lumea spre o ERĂ electrică curată

Impactul schimbărilor climatice asupra AGRICULTURII din România

Viitorul încălzirii urbane în România și necesitatea unei transformări STRATEGICE

Iarna 2024-2025. Anomalii, recorduri și semnale de ALARMĂ: „În România, o iarnă cu două fețe”

Revoluția energiei SOLARE. Trenduri și previziuni pentru 2025: „Acest an poate fi unul determinant”