6 întrebări-cheie la care ar trebui să răspundă Trump înainte de a ataca Iranul. Atlantic Council: „70% dintre americani sunt împotriva unei intervenții militare”

În condițiile în care negocierile SUA – Iran nu duc la niciun rezultat, deocamdată, un nou conflict cu Teheranul pare nu numai probabil, ci chiar inevitabil. Statele Unite au poziționat cea mai mare putere aeriană în Orientul Mijlociu de la războiul din Irak, din anul 2003.

O operațiune militară americană în Iran ar fi, probabil, o campanie masivă, de câteva săptămâni, care ar semăna mai mult cu un război în toată regula decât cu operațiunea de la începutul lunii ianuarie prin care a fost înlăturat de la putere președintele venezuelean Nicolás Maduro.

În acest moment, nu este clar dacă Statele Unite vor ataca Iranul, ce vor ataca în Iran sau ce ar putea urma unui astfel de atac.

Dar există 6 întrebări cheie la care președintele american Donald Trump ar trebui să răspundă înainte de a ordona atacarea Iranului, susține Nate Swanson – cercetător senior rezident și director al Proiectului de Strategie Iraniană din cadrul Inițiativei de Securitate Scowcroft pentru Orientul Mijlociu din cadrul Consiliului Atlantic – într-o analiză publicată pe site-ul Atlantic Council.

1. Care este obiectivul unei campanii militare?

Casa Albă nu a definit încă ce speră administrația să realizeze printr-o campanie militară.

Există trei opțiuni probabile:

• Președintele SUA, Donald Trump, consideră că un atac îi va consolida poziția în negocierile nucleare și de dezarmare.
• Administrația încearcă să degradeze semnificativ sau să decapiteze conducerea Iranului, eventual inclusiv pe liderul suprem Ali Khamenei.
• Atacurile militare vor fi în mare parte simbolice, îndeplinind promisiunea președintelui SUA de a sprijini protestatarii iranieni și răspunzând „liniei roșii” care avertizează regimul împotriva utilizării forței letale împotriva demonstranților.

„Dacă acestea sunt obiectivele administrației Trump, există obstacole semnificative în calea atingerii lor.

Indiferent cât de slab este Iranul, este foarte puțin probabil ca Khamenei să capituleze în privința unor probleme cheie, cum ar fi programul de rachete al Iranului, deoarece regimul pare să fi decis că ar fi mai riscant să-i demonteze capacitățile decât să sufere un atac militar.

Din punct de vedere ideologic, Khamenei ar prefera probabil să moară ca martir decât să fie văzut înclinându-se în fața Statelor Unite. Dacă obiectivul este schimbarea regimului sau decapitarea, atunci aceasta prezintă provocarea evidentă de a susține un succesor.

Mărturia sobră a secretarului de stat american Marco Rubio în fața Congresului – din 28 ianuarie – a indicat că acesta crede că un succesor ar veni cel mai probabil din interiorul regimului. De asemenea, nu există nicio garanție că înlocuitorul lui Khamenei ar fi mai bun”, avertizează Nate Swanson.

2. Cum va răspunde Iranul

Riscul ca Iranul să facă calcule greșite în determinarea răspunsului său la o nouă rundă de atacuri este ridicat. În perioada premergătoare acestui potențial conflict, Iranul a amenințat în repetate rânduri că va declanșa un război regional împotriva Statelor Unite și Israelului.

„Dar, în trecut, Iranul și-a calibrat în mare parte răspunsurile militare la atacurile străine pentru a fi proporționale (în estimarea sa) cu atacul inițial.

Prin urmare, dacă Iranul percepe că atacurile americane sunt în primul rând simbolice, atunci își poate calibra răspunsul în consecință.

• În același timp, Iranul se confruntă cu o dilemă derutantă care se extinde dincolo de acest conflict.
• Teheranul nu poate câștiga un război prelungit cu Statele Unite (sau Israelul), dar există o percepție tot mai mare în cadrul regimului că armata trebuie să provoace victime americane pentru a restabili o măsură de descurajare împotriva viitoarelor atacuri.

Există o altă variabilă necunoscută de luat în considerare: grupurile proxy iraniene. Deși aceste grupuri au fost în mare parte absente din răspunsul trecut al Iranului la atacurile militare americane și israeliene, Iranul va trebui să decidă rapid dacă va căuta o ieșire imediată sau, așa cum vede regimul, va încerca să restabilească descurajarea împotriva viitoarelor atacuri.

Altfel, din perspectiva Iranului, Statele Unite și Israelul vor continua să vizeze Iranul oricând consideră de cuviință”, continuă Nate Swanson.

3. Se va confrunta Trump consecințe?

O parte din raționamentul lui Trump – consideră Nate Swanson  – pentru luarea în considerare a unui alt atac cu Iranul este aceeea că, probabil, a ajuns la concluzia că nu au existat repercusiuni militare sau politice reale pentru implicarea SUA în războiul de douăsprezece zile al Israelului împotriva Iranului din iunie 2025 sau în operațiunea Maduro din ultima lună.

„Poate că – în funcție de amploarea campaniei – această tendință continuă.

Cu toate acestea, administrației Trump i-ar putea fi mai dificil să definească amploarea unei noi campanii împotriva Iranului în comparație cu operațiunile anterioare, limitate, din Iran și Venezuela.

Dacă Iranul încearcă să riposteze, Trump ar putea fi obligat să își extindă obiectivele și traiectoria unui conflict.

În acest caz, va fi mai greu să reproducă modelul său de acțiune decisivă și să găsească rampe de ieșire la fel de decisive de data aceasta”, avertizează Nate Swanson.

4. Există o rampă de ieșire diplomatică fezabilă înainte de un eventual conflict?

Probabil că nu, susține Swanson.

„Se pare că Iranul nu mai are la dispoziție multe zile pentru a demonstra că face progrese concrete în ceea ce privește liniile roșii ale SUA, dar un nou conflict poate izbucni chiar mai repede.

• Mai important, Iranul nu pare capabil să facă concesiile necesare pentru un acord semnificativ.
• Până acum, Iranul a insistat să discute doar despre programul său nuclear și pare să fie dedicat „dreptului de a îmbogăți”, chiar dacă nu îmbogățește uraniu în acest moment.
• De asemenea, Iranul s-a opus în mod prostesc participării miniștrilor regionali de externe la discuții și a trebuit să retragă unele dintre concesiile așteptate (în special expedierea uraniului îmbogățit cu 60%) înainte ca discuțiile să înceapă măcar.

Într-un sens mai larg, Iranul încearcă să negocieze un Plan Comun de Acțiune Cuprinzător 2.0, în timp administrația Trump își dorește cel mai mult un pact de capitulare a Iranului. Nu există prea multe puncte comune în scenariu sau un miracol pe termen scurt care să fie vizibil.

Un european cu legături regulate cu guvernul iranian mi-a spus recent că unele facțiuni din Iran cred că, dacă țara poate supraviețui unui alt atac și poate provoca unele daune Statelor Unite în schimb, atunci acest lucru ar putea ajuta poziția viitoare de negociere a Iranului. Aceasta este o altă percepție greșită potențială”, mai scrie Nate Swanson.

5. Cum va reacționa poporul iranian la o campanie militară?

După o represiune severă asupra protestatarilor iranieni din ianuarie, serviciile de securitate iraniene au recâștigat controlul asupra străzii.

„Prin urmare, fereastra pentru ajutorarea protestatarilor a trecut probabil. Totuși, este greu de prezis cum vor reacționa majoritatea iranienilor la o nouă campanie militară americană. 

• Nouă sute de iranieni ar fi murit în războiul de douăsprezece zile, inclusiv mulți civili.
• Majoritatea iranienilor care cer acum intervenție militară speră probabil la lovituri chirurgicale, nu la o campanie de o săptămână care riscă mai multe victime civile.

Atacurile care vizează sistemul de securitate ar putea aduce mai mulți iranieni înapoi în străzi, dar administrația Trump nu ar trebui să se bazeze pe această posibilitate, deoarece iranienii nu au răspuns apelurilor externe de a protesta sau de a se revolta în timpul războiului de douăsprezece zile”, consideră Nate Swanson.

6. Ce rol vor juca partenerii regionali ai SUA?

În cea mai mare parte a ultimei luni, partenerii arabi și turci ai Statelor Unite au îndemnat administrația Trump să scadă tensiunea și să evite conflictul cu Iranul. Mulți dintre acești parteneri găzduiesc, de asemenea, trupe americane în țările lor și au fost ținte ale agresiunilor iraniene din trecut.

„Pe măsură ce conflictul devine mai probabil, urmărirea următorilor lor pași va fi un indicator crucial.

• În 2019, în timpul campaniei de „presiune maximă” a SUA, Iranul a vizat cu succes Emiratele Arabe Unite (EAU) și Arabia Saudită, provocând schimbări semnificative în politicile lor respective față de Iran.
• Relația Iran-Golf este cu siguranță mai puternică acum, iar EAU și Arabia Saudită au declarat deja public că Statele Unite nu le pot folosi spațiul aerian pentru atacuri.
• Dar partenerii Statelor Unite din Golf au în mod clar un impact asupra lui Trump, iar iranienii știu acest lucru. Va ataca Iranul țări din Golf dacă nu poate dezescalada rapid situația?

De cealaltă parte a regiunii, este probabil corect să presupunem că Israelul va participa la campanie într-o formă sau alta. Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a fost clar în ceea ce privește amenințarea pe care o reprezintă programul de rachete al Iranului pentru Israel.

Un indicator care ar putea influența durata unui conflict este dacă Israelul are suficiente interceptoare de apărare aeriană”, punctează Nate Swanson.

Trump nu va accepta jumătăți de măsură în ceea ce privește Iranul

Opiniile americanilor vor influența, probabil, și modul în care se va desfășura acest conflict, mai scrie Nate Swanson.

„Editorialele care îl îndeamnă pe Trump să nu fie ca președintele american Barack Obama au un impact asupra calculelor sale.

Pe de altă parte, 70% dintre americani se opun intervenției militare în Iran, iar Trump este, în general, sensibil la sondajele americane și a militat constant împotriva încetării „războaielor stupide și eterne ”.

Trump nu va accepta jumătăți de măsură în ceea ce privește Iranul – asta e clar. La o lună după ce Iranul a ucis mii de oameni ca răspuns la protestele la nivel național, președintele SUA și-a concentrat opțiunile politice în jurul unui nou acord nuclear sau al unei acțiuni militare.

Pe măsură ce probabilitatea celei de-a doua variante crește, administrația speră să aibă răspunsuri la aceste întrebări și la multe altele care vor apărea”, încheie Nate Swanson.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Forțele nucleare ale Rusiei, la un nivel superior. Sunt planificate teste pentru o nouă generație de rachete balistice, pentru a înlocui Topol-M
• Spionaj în sutană! Scandal uriaș în Suedia: călugărițele din Belarus, acuzate că sunt agenții lui Putin 
• Ce înseamnă protestele din Iran pentru Rusia lui Putin? „Situația de coșmar pentru Moscova ar fi ca Iranul să devină o țară pro-democratică și pro-occidentală
• Propagandiștii Rusiei se plâng că Donald Trump le-a stricat vacanțele, dar avertizează: „Bine ați venit în 2026, Anul Sălbatic”
• Factorul „Trump” și o mare dilemă la Moscova. Iranul, aliatul Rusiei, se află în dificultate, dar viitoarele mutări ale Kremlinului sunt greu de anticipat