ADULTERUL nu mai este faptă penală în India. Vechea lege era din epoca colonială britanică

O lege din epoca colonială britanică, veche de 158 de ani, spunea că orice bărbat care a făcut sex cu o femeie căsătorită, fără permisiunea soțului ei, risca o pedeapsă de până la cinci ani de închisoare, informează BBC. Un petiționar a contestat legea motivând că este arbitrară și că îi discriminează atât pe bărbați, cât și pe femei.

Aceasta este a doua lege din epoca colonială, atacată la Curtea Supremă în această lună – instituție care a dezincriminat și sexul între persoanele homosexuale.

CONTROVERSĂRețeaua „Matrioșka”, legată de Kremlin, nou val de dezinformare. De la „independența Cataloniei” și „ieșirea Spaniei din UE” la o nouă „împărțire” a Germaniei între Est și Vest

09:00

APĂRARETinerii de până la 35 de ani se pot înscrie voluntar în Armată. Ce indemnizație vor primi lunar și cât durează pregătirea militară

09:00

Judecătorul-șef Dipak Misra a spus că, deși ar putea fi un motiv pentru chestiuni civile precum divorțul, adulterul „nu poate fi o infracțiune penală”. Numărul celor care au fost urmăriți penal în baza acestei legi nu este clar, deoarece nu există date disponibile.

Cine a contestat legea?

În luna august, Joseph Shine, un om de afaceri indian, în vârstă de 41 de ani, care trăia în Italia, a cerut printr-o petiție Curții Supreme schimbarea legii.

Bărbatul a motivat că legea „discriminează indirect femeile, prin faptul că sunt considerate proprietatea bărbaților„.

În cererea sa de 45 de pagini, bărbatul îl citează pe poetul american Ralph Waldo Emerson, pe activistul pentru drepturile femeii Mary Wollstonecraft și pe fostul secretar general al ONU Kofi Annan.

Cu toate acestea, guvernul din India s-a opus petiției, insistând că adulterul ar trebui să rămână o infracțiune penală.

„Atenuarea legilor adulterului va avea un impact asupra sanctității căsătoriilor. Dacă facem adulterul legal, vom afecta legăturile de căsătorie”, a declarat un alt judecător al curții, adăugând că „specificul cultural indian acordă o importanță capitală instituției și sfințeniei căsătoriei”.

Ce prevedea legea adulterului?

Legea preciza că femeia nu putea fi pedepsită ca un complice. În schimb, bărbatul era considerat a fi un seducător. De asemenea, nu permitea femeilor să depună plângere împotriva unui soț adulterin.

Un bărbat acuzat de adulter putea fi trimis într-o închisoare timp de maximum cinci ani sau să fie obligat să plătească o amendă.

Deși nu există informații privind condamnările reale, Kaleeswaram Raj, avocatul petiționarului, a declarat că legea adulterului a fost „adesea folosită în mod abuziv” de soți în timpul conflictelor matrimoniale, cum ar fi divorțul.

„Soții depun adesea plângeri penale împotriva unor bărbați suspectați sau imaginați, despre care pretind că au avut aventuri cu soțiile lor”, a declarat el pentru BBC.

Interesant este că folclorul și narațiunile indiene sunt pline de povestiri despre iubirea în afara căsătoriei. Cele mai multe poezii de dragoste din sanscrită, conform savantului Moussaief Masson, sunt „despre dragostea ilicită„.

Unde mai este adulterul o infracțiune penală?

Adulterul este considerat ilegal în 21 de state americane, inclusiv în New York, deși sondajele arată că, deși majoritatea americanilor nu sunt de acord cu adulterul, ei nu cred că este o crimă.

Adulterul este interzis în Sharia, Dreptul Islamic, deci este o infracțiune penală în țările islamice, cum ar fi Iranul, Arabia Saudită, Afganistan, Pakistan, Bangladesh și Somalia.

Taiwan pedepsește adulterul cu până la un an de închisoare, iar Indonezia elaborează legi care interzic orice sex consensual în afara căsătoriei.

În 2015, Curtea Supremă din Coreea de Sud a eliminat o lege similară prin care un bărbat putea fi trimis în închisoare timp de maximum doi ani pentru adulter. Judecătorii au apreciat că legea încălca autodeterminarea și intimitatea.

În 1954, legea a fost inițial contestată de un petiționar care se întreba de ce femeile nu pot fi pedepsite pentru această infracțiune și că o astfel de „scutire era discriminatorie”. Curtea Supremă a respins motivul.