AFP: Exodul inteligenței din România și Bulgaria continuă, după anularea restricțiilor în UE

Tineri cu studii superioare, inclusiv oameni de știință, nu au așteptat deschiderea pieței europene a muncii pentru a părăsi în masă Bulgaria și România, o adevărată problemă pentru cele două țări, cele mai sărace din Uniunea Europeană (UE), relatează AFP.

„Două treimi dintre cercetătorii Institutului de Matematică din Sofia au plecat în ultimii 15 ani. Odată cu anularea restricțiilor impuse în Uniunea Europeană, plecarea va fi și mai ușoară”, declară resemnat Maihail Konstantinov, profesor în inginerie civilă.

Și mai rău, apreciază el, „calitatea a numeroși studenți este deplorabilă, deoarece cei mai buni elevi pleacă imediat după studiile secundare”.

ACTUALITATE Dan Dungaciu: „Nicușor Dan a încercat să compenseze lipsa întâlnirii directe cu Trump și lipsa unei fotografii”

01:00

INEDIT Credeți în extratereștri, la fel ca Barack Obama? Trump răspunde: „Poate îl ajut să iasă din încurcătură și declasificăm dosarele”

00:41

După șapte ani de la aderarea țărilor lor la UE, românii și bulgarii sunt de-acum liberi să muncească oriunde în Europa. Nouă țări care au menținut restricții au fost nevoite să le suprime la 1 ianuarie. Alte 17 state, între care Italia și Suedia, au făcut deja acest pas de mai mulți ani.

Potrivit unor experți, această schimbare nu va conduce la o creștere importantă a nivelului emigrării, în contextul în care trei milioane de români și un milion de bulgari au plecat deja din țară de aproximativ 20 de ani, pentru a-și face un viitor în altă parte.

La Liceul în limba franceză din Sofia, o instituție cu o bună reputație din capitala bulgară, aproximativ unul din doi elevi pleacă după Bac să studieze „în Franța, Germania, Anglia și Olanda, pentru a se instala acolo”, declară Ghergana Krasteva, adjuncta directorului. În opinia acestor tineri, învățământul pe care-l oferă universitățile bulgare nu le permite să fie „competitivi la angajarea în firme internaționale”.

Svilen Malcev, în vârstă de 21 de ani, a studiat la foarte selectivul liceu de matematică din Sofia. Ajuns student la Politehnică, el dorește să devină inginer în domeniul auto și participă la un program comun cu Universitatea din Karlsruhe. Vrea să meargă în Germania, spune el, fiindcă „studenții de la universitatea noastră rămași în Bulgaria nu găsesc locuri de muncă conforme competențelor pe care le au”.

 „Hemoragie” în domeniul sănătății publice

Sănătatea publică în Bulgaria, la ca și în România, este cel mai afectat domeniu de deschiderea treptată a pieței europene a muncii.

„Începând din 1990, peste 21.000 de medici români au plecat să muncească în străinătate”, declară Vasile Astarastoae, președintele Ordinului Medicilor. Marea majoritate muncesc în Marea Britanie (4.500), Franța (4.300) și Germania (2.000), iar dintre medicii străini care profesează în Franța „românii sunt cei mai numeroși, mai mulți ca belgienii”.

Pensionarea și migrarea, împreună, reprezintă un factor „exploziv”, în contextul în care numărul medicilor a scăzut cu 30% în ultimii doi ani. „Anumite spitale nu mai au nici măcar un anestezist cu normă întreagă, un lucru care le blochează sporadic activitatea”, afirmă medicul Astarastoae. Iar infirmierii, foarte căutați în Europa de Est, se împuținează și ei.

În Bulgaria vecină, Mariana Kirilova, președinta sindicatului medicilor din regiunea Veliko Târnovo (centru), conduce un serviciu de urgență. Ea are două specializări și 28 de ani de experiență. Cifrele pe care le prezintă relevă esența situației: „Câștig, în Bulgaria, 940 de leva (480 de euro), în timp ce un debutant, în Germania, este încadrat cu (un salariu) de 2.200 de euro” pe lună.

Sectorul informaticii, un punct tare, în mod tradițional, în ambele țări, reprezintă o rază de speranță în acest tablou sumbru. Formarea tinerilor informaticieni români și bulgari este apreciată în străinătate, un lucru care a determinat un număr de companii străine de vârf să se instaleze în cele două țări. Consecința este faptul că exodul inteligenței în acest domeniu este în scădere.

„În urmă cu 15 ani, cei mai buni dintre cei formați în România aveau o singură țintă, Silicon Valley”, declara la sfârșitul lui noiembrie ministrul român al Comunicațiilor și Societății Informaționale Dan Nica. „În prezent, unii au revenit, iar mulți nu mai pleacă”, adăuga el.