AFP: România se pregătește de un referendum crucial pentru viitorul său politic

Președintele român, Traian Băsesecu (centru-dreapta), își va afla duminică viitorul politic, în cadrul referendumului privind demiterea sa, convocat de majoritatea de centru-stânga, punctul culminant al unui „război” care a provocat îngrijorare în Europa și în Statele Unite, comentează AFP.

În cadrul unor declarații de o severitate rară la adresa unui stat membru, Comisia Europeană și-a exprimat la mijlocul lui iulie preocuparea în legătură cu posibila încălcare „sistematică” a normelor statului de drept în România.

Referendunmul de duminică, menit să pună capăt celei mai grave crize politice din România după căderea dictaturii comuniste în 1989, va fi validat numai dacă 50 % plus unu din cei 18,3 milioane de alegători se vor prezenta la urne. Acest prag este dificil de atins într-o țară în care electoratul nu își poate ascunde resentimentele față de o clasă politică implicată în nenumărate scandaluri de corupție, iar aceasta fără a lua în calcul cei trei milioane de români cu drept de vot din diaspora, care însă nu intenționează să facă acest lucru, notează AFP.

ACTUALITATE Cum poate Nicușor să anuleze votul românilor? Palada: „Până și Băsescu sau Iohannis au mimat ceva mai bine democrația”

00:00

POLITICĂ Hunor Kelemen desființeză parlamentarii neafiliați: „Unii vin din SOS, alții de la AUR, alții vin de la POT, alții vin nu știu de unde”

23:32

Băsescu (61 de ani), care s-a bucurat în trecut de o mare popularitate, a câștigat un prim referendum în acest sens în 2007, dar acum are o cotă de încredere mult diminuată mai ales în urma măsurilor dure de austeritate impuse în 2010, doi din trei români declarându-se în favoarea plecării sale, precizează AFP.

Pentru a-și relua funcția și a-și duce mandatul până la capăt (2014), după ce a fost suspendat de Parlament, președintele a ales o strategie controversată, încurajând absenteismul. Susținătorii săi, din cadrul Partidului Democrat Liberal (PDL, aflat în opoziție), au făcut apel la boicotarea referendumului, calificându-l drept o „mascaradă” și temându-se de fraude, adaugă AFP.

PDL denunță totodată „seria lungă de nereguli și abuzuri” comise de Uniunea Social-Liberală (USL, majoritatea), care a lansat procedura de destituire, prevăzută de altfel în Constituție.

În cadrul „războiului deschis” declanșat la începutul lui iulie, USL a înlocuit președinții celor două Camere ale Parlamentului, a revocat mediatorul și a adoptat două ordonanțe de urgență care limitează puterile Curții Consituționale, atacându-i pe judecători.

În urma presiunilor din partea mai multor instituții europene, care au denunțat „încălcarea statului de drept”, Guvernul condus de social-democratul Victor Ponta a făcut un pas înapoi, acceptând impunerea unui prag minim de participare, în vederea validării referendumului, conform recomandărilor Curții Constituționale.

Bombardați cu mesaje contradictorii din ambele părți, românii se declară „dezorientați”.

„Aș vrea să votez împotriva destituirii, dar acum nu mai știu ce să fac, întrucât votul meu riscă să contribuie la validarea referendumului” și la demiterea președintelui, declară o pensionară din București.

„Cred că este important să avem dreptul de a ne exprima, indiferent dacă spunem «da» sau «nu»”, afirmă un inginer în vârstă de 54 de ani.

„Ceea ce contează este să scăpăm de Băsescu. Din cauza lui o ducem așa, în sărăcie”, declară un vânzător din piață.

„Păcat că Băsescu nu a avut curajul să cheme oamenii la vot. Mulți români, șocați de ceea ce s-a întâmplat, ar fi votat, nu pentru el, ci împotriva celorlalți”, explică analistul Alina Mungiu Pippidi.