Ajuns la Srebrenița, premierul sârb Vucici a fost atacat cu pietre. Belgradul vorbește despre o „tentativă de asasinat”

Organizatorii au lansat fără succes apeluri la calm, în timp ce premierul fugea de la monumentul dedicat memoriei celor peste 6.200 de victime identificate ale masacrului. Un imam a început, de asemenea, să citească o rugăciune, iar mai mulți participanți la ceremonii s-au întors să se roage, așteptând înmormântarea celor 136 de victime ale masacrului identificate recent, relatează Les Echos în pagina electronică.

După incident, Vucici a declarat că va continua, în pofida celor întâmplate, să acționeze în vederea reconcilierii între sârbii și musulmanii din Bosnia. „Îmi exprim regretul pentru ceea ce s-a întâmplat astăzi (sâmbătă) și regret faptul că unii nu au recunoscut intenția noastră sinceră de a stabili o prietenie sinceră între sârbi și musulmani. Mâna mea rămâne întinsă și îmi voi continua politica de reconciliere”, a declarat el după ce a revenit la Belgrad.

EXTERNE Mesaj ferm de la Atena: Președintele Greciei cere Turciei să recunoască oficial Genocidul Pontic care ar fi ucis peste 300.000 de greci

17:30

VIDEO Daniel Pancu și-a ieșit din fire după eliminarea din meciul Rapid – Dinamo. Cum a reacționat când un suporter i-a cerut o fotografie

17:20

La rândul său, primarul Srebreniței Camil Durakovica a denunțat „acțiunea unor creiere bolnave, care au abuzat de acest eveniment demn”, și a dat asigurări că dorește să-l sune pe premierul sârb pentru a-i prezenta scuze. Aleksandar Vucic a participat la ceremonie pentru a aduce un omagiu victimelor, dar fără să spună cuvântul „genocid”, recunoscut de către justiția internațională.

În pofida voinței afișate de către Vucici de a aplana tensiunile de sâmbătă, Ministerul sârb de Externe a cerut autorităților de la Sarajevo să „condamne în mod public” „tentativa de asasinare” a premierului sârb.

De asemenea, șefa diplomației UE Federica Mogherini a declarat că așteaptă din partea autorităților de la Sarajevo „o anchetă completă asupra acestui incident”, după ce a salutat „decizia istorică” a lui Aleksandar Vucici de a veni la Srebrenița.

Abandonați – către sfârșitul Războiului din Bosnia (1992-1995) de către Căștile Albastre ONU însărcinate să-i protejeze – aproximativ 8.000 de bărbați și băieți musulmani au fost executați de către forțele sârbe bosniace în decurs de cinci zile, în iulie 1995.

Serbia refuză cu încăpățânare să accepte termenul „genocid” și preferă să vorbească despre o „crimă gravă”. Președintele Republicii Sârbe din Bosnia Milorad Dodik a catalogat luna trecută masacrul drept „cea mai mare farsă a secolului al XX-lea”.

Subiectul alimentează dezbateri inclusiv pe scena politică internațională. Rusia, un aliat tradițional al Serbiei, a opus un vot de veto, miercuri, unui proiect de rezoluție ONU care recunoștea genocidul de la Srebrenița.