Alegeri decisive în Suedia: Premierul Kristersson joacă „ultima carte” cu naționaliștii la masă pentru un nou mandat. Miza majoră pentru Ucraina

Suedezii sunt chemați la urne duminică, 13 septembrie, pentru a alege cei 349 de membri ai Riksdagului, într-un scrutin care va decide raportul de forțe din care va rezulta viitorul guvern. În paralel au loc alegerile pentru consiliile regionale și municipale, potrivit dw.com.

Ulf Kristersson conduce Suedia din 2022 și speră ca actualul bloc de dreapta să obțină suficiente mandate pentru a rămâne la putere. Într-un interviu recent, premierul și-a rezumat obiectivul printr-o formulă devenită celebră în politica americană.

„Știți voi, să facem Suedia din nou măreață”, a declarat Ulf Kristersson, prim-ministrul Suediei.

Prim-ministrul Suediei, Ulf Kristersson

Kristersson susține că țara s-a schimbat semnificativ în timpul mandatului său și încearcă să transforme combaterea criminalității, economia și dezvoltarea industriilor performante în argumente pentru continuitatea actualei guvernări.

„În trecut, eram cunoscuți pentru împușcăturile și crimele zilnice. Acum suntem cunoscuți pentru antreprenorii noștri de mare succes, industria tehnologică, industria de apărare performantă și piețele de capital”, a spus Ulf Kristersson.

Miza scrutinului depășește însă menținerea actualului premier la conducerea executivului.

Pentru prima dată, o victorie a dreptei ar putea deschide drumul către intrarea Democraților Suedezi (SD) în guvern. Partidul naționalist de dreapta, cu o agendă puternic anti-imigrație, a fost multă vreme izolat de celelalte mari formațiuni politice. Ascensiunea sa electorală a schimbat însă profund echilibrul politic din Suedia.

La alegerile din 2022, Democrații Suedezi au obținut 20,5% din voturi și au devenit a doua cea mai mare formațiune din Riksdag, după Social-Democrați.

Kristersson deschide ușa guvernului pentru Democrații Suedezi

Actualul guvern a devenit posibil în 2022 după ce Moderații lui Kristersson au ajuns la un acord fără precedent cu Democrații Suedezi. Prin acordul de la Tidö, SD a rămas în afara cabinetului, dar a primit o influență semnificativă asupra politicilor executivului în schimbul susținerii parlamentare.

Patru ani mai târziu, Kristersson este pregătit să meargă mai departe. Premierul spune că Democrații Suedezi ar putea primi portofolii ministeriale dacă actualul bloc obține un nou mandat.

„Nu e nimic dramatic în asta. Toată lumea poate vedea că am cooperat cu succes în ultimii patru ani”, a declarat Ulf Kristersson.

Premierul nu a promis însă anumite ministere și spune că împărțirea funcțiilor va fi discutată numai după ce alegătorii își vor spune cuvântul.

„Toată lumea poate vedea că am cooperat cu succes în ultimii patru ani. Aceiași patru parteneri care acum solicită împreună mandatul de a continua în anii următori”, a spus Kristersson.

Premierul suedez Ulf Kristersson / Foto – Profimedia Images

Alegerile din Suedia, o miză majoră pentru Ucraina

Intrarea SD în guvern ridică și întrebări privind politica externă, mai ales după dezvăluirile potrivit cărora un funcționar al partidului din Parlament ar fi distribuit propagandă favorabilă Rusiei.

Kristersson susține că participarea Democraților Suedezi la executiv „desigur că nu” ar modifica sprijinul Suediei pentru Ucraina.

Premierul admite că între partide există divergențe punctuale în politica externă, dar insistă că acestea nu privesc direcțiile strategice majore.

În privința Rusiei, a ajutorului pentru Ucraina și a apartenenței Suediei la NATO, „avem puncte de vedere foarte asemănătoare”, a afirmat Ulf Kristersson.

Securitatea și apărarea sunt, de altfel, printre domeniile în care distanța dintre principalele tabere politice este mai redusă. Atât dreapta, cât și partidele de centru-stânga susțin consolidarea apărării și continuarea sprijinului acordat Ucrainei.

Campania a fost dominată însă și de criminalitate, imigrație, economie, sănătate și educație.

Guvernul Kristersson a adoptat în ultimii ani o politică mai restrictivă privind migrația. Din 2026, persoanele din afara Uniunii Europene care dețin permise de ședere pot primi până la 350.000 de coroane suedeze dacă aleg să părăsească voluntar Suedia.

Social-democrații au adoptat, la rândul lor, o linie mai restrictivă în domeniul migrației decât în trecut, dar se opun unor măsuri precum deportarea adolescenților care au crescut și s-au integrat în societatea suedeză.

Partidul Magdalenei Andersson promite simultan pedepse mai dure pentru anumite infracțiuni, instrumente suplimentare pentru poliție și măsuri împotriva recrutării copiilor de către rețelele de criminalitate organizată.

Social-democrații conduc, dar dreapta s-a apropiat puternic

Magdalena Andersson rămâne principalul adversar al lui Ulf Kristersson, iar Social-democrații continuă să fie cel mai bine cotat partid. Problema este că avantajul întregului bloc de centru-stânga s-a redus considerabil pe ultima sută de metri.

Magdalenei Andersson, reprezentata stângii suedeze – Foto: shutterstock.com

Cele mai recente sondaje citate de Reuters plasează Social-democrații, Partidul de Stânga, Verzii și Partidul de Centru împreună la 49,3%-50,8%, echivalentul unei estimări de aproximativ 175-180 de mandate.

De cealaltă parte, Moderații, Democrații Suedezi, Creștin-Democrații și Liberalii sunt estimați la aproximativ 169-174 de mandate.

Un sondaj Novus publicat pe 9 septembrie indica 50,7% pentru cele patru formațiuni de centru-stânga și 48,1% pentru blocul care susține actuala guvernare. Diferența este sensibil mai mică decât cea de aproximativ zece puncte procentuale înregistrată cu numai câteva săptămâni înainte.

Un element esențial pentru calculele dreptei îl reprezintă Liberalii. Formațiunea s-a aflat o perioadă în apropierea pragului electoral de 4%, ceea ce amenința să lase blocul Kristersson fără un număr important de mandate. Ultimele măsurători indică însă o revenire, sondajul Novus plasând partidul la 5,8%.

Suedia folosește un sistem electoral proporțional. Din cele 349 de mandate ale Riksdagului, 310 sunt mandate de circumscripție și 39 sunt mandate de compensare, destinate să apropie cât mai mult distribuția locurilor din Parlament de rezultatul votului la nivel național.

Pragul electoral este de 4% la nivel național.

Suedezii votează Parlamentul, dar nu aleg premierul

Suedezii nu își aleg direct prim-ministrul. Rezultatul scrutinului stabilește configurația Riksdagului, iar formarea executivului depinde ulterior de capacitatea partidelor de a construi o majoritate sau, în sistemul suedez, de a forma un guvern tolerat de suficienți parlamentari.

Dacă dreapta obține suficiente mandate, Kristersson pornește cu avantajul colaborării deja construite între cele patru formațiuni în ultimii patru ani, chiar dacă eventuala intrare a Democraților Suedezi în cabinet va necesita noi negocieri.

O victorie a centrului-stânga ar deschide o negociere diferită pentru Magdalena Andersson. Social-democrații ar avea nevoie de sprijinul Partidului de Stânga, Verzilor și Partidului de Centru, formațiuni între care există diferențe importante privind taxarea, energia, politica economică și participarea la viitorul executiv.