ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014. Primele efecte ale VOTULUI EXTREMIST din Uniunea Europeană au apărut deja. De unde vine AMENINȚAREA pentru români

Redactor:
Alina Matis
Rezultate alegeri europarlamentare 2014. O analiză Gândul.info despre primele efecte ale votului radical

„In Romania, things are not all right, but at least they are not far-right”. Acesta era mesajul pe care gândul, împreună cu GMP, autorii campaniei „Why don’t you come over?”, îl transmiteau ieri britanicilor care au pus pe prima poziție în topul preferințelor lor un partid care, în ultimul an, a crescut în sondaje strict printr-un mesaj (de multe ori, mincinos) anti-români, anti-migranți și eurofob. În Franța, stat fondator al UE, alegerile pentru Parlamentul European (PE) au fost câștigate de un partid de extremă dreapta, și el anti-români și anti-UE, care ar vrea să închidă granițele franceze, suspendând toate cele patru libertăți de circulație ale Uniunii (a persoanelor, capitalului, forței de muncă și serviciilor). Astăzi, ducem mai departe analiza gândul și arătăm că primul efect al victoriei votului radical în anumite state membre este tocmai „contaminarea” partidelor centriste, care vor căuta să recupereze cu orice preț din terenul pierdut în fața extremiștilor. Mesajul pe care vi-l propunem în noul afiș gândul-GMP face trimitere la scorul Partidului România Mare (un Front Național sau UKIP al României) la alegerile europarlamentare de duminică – 2,70%.

Mesajul zilei: dați-i SHARE pe Facebook și vă asigurăm că va ajunge până la Londra.

FOTO: gândul/GMP

ACCESEAZĂ SITE-UL „WHY DON’T YOU COME OVER?”

„FAR-RIGHT”- cuvintele care ar trebui să sperie orice român

Nu au câștigat ei, am pierdut noi

„Impactul se observă de ceva vreme”

Riscul de radicalizare a partidelor naționale dintr-unele din cele mai puternice membre ale Uniunii Europene este cât se poate de real, a comentat, într-un interviu acordat gândul, Sonia Piedrafita, research fellow în cadrul Centre for European Policy Studies (CEPS) din Bruxelles. Piedrafita atrage atenția că acest risc a început să devină realitate în Marea Britanie, unde Partidul Conservator al lui David Cameron a suferit o înfrângere usturătoare la alegeri, clasându-se pe locul al treilea, cu 23,31%, după eurofobii din UK Independence Party (UKIP – 26,77%) și Laburiști (24,74%).

„Efectul nu e nou. Impactul acestor alegeri se observă de ceva vreme, mai ales în atitudinea conservatorilor britanici și ne putem aștepta să fie mai proeminent pe viitor”, a prognozat experta CEPS.

Sursa: Express.co.uk

„Oamenii sunt profund dezamăgiți de Uniunea Europeană. Ei își doresc o schimbare, iar în ceea ce mă privește am înțeles mesajul”, a declarat luni dimineață premierul David Cameron, la BBC Radio 4, confirmând așteptările tuturor experților europeni cu care gândul a discutat în ultimele zile privind o radicalizare a conservatorilor britanici. Astfel, Cameron, care se pregătește de alegerile legislative din 2015, a arătat că nu pune votul pentru UKIP pe seama greșelilor partidului său și a laburiștilor, ci vine se află la Bruxelles: „Dacă cetățenii doresc un referendum în legătură cu Europa, dacă acest lucru este cel mai important pentru ei, doar un partid și un posibil viitor premier îl pot organiza”.

Sursa: Daily Mail

Cât despre tabloidele britanice, unele dintre ele devenite platforma de comunicare a UKIP în ultimul an, acestea s-au grăbit să semnaleze că David Cameron a înțeles mesajul pe care l-a forțat UKIP în Marea Britanie.

Nigel Farage, liderul UKIP și promotorul campaniei anti-români din ultimul an și jumătate, profită și el de momentul prielnic și îl amenință că, dacă nu își schimbă poziția pe tema apartenenței Marii Britanii la UE și pe subiectul imigrației, își va intensifica atacurile anti-Laburiști în fiefurile partidului condus de Ed Miliband. Primul răspuns al lui Miliband pentru Farage: NU.

FOTO: Carl Court/AFP/Mediafax

 

„Semnificații zdravene asupra politicilor naționale”

Presiuni asupra guvernelor naționale vor fi în primul rând în Franța și Marea Britanie, a comentat, în interviul acordat gândul, Doru Franțescu, director VoteWatch (Bruxelles): „Rezultatul alegerilor europarlamentare va avea semnificații zdravene asupra politicilor naționale, în sensul libertății de circulație a forței de muncă, în cazul UK, a tuturor libertăților de circulație, în cazul Franței. Frontul Național este și anti-imigrație, și protecționist și ar vrea să elimine și celelalte libertăți de circulație (a persoanelor, capitalului și serviciilor, n.red.), despre care crede că sunt în detrimentul Franței”.

Sonia Piedrafita subliniază că motivele avântului extremiștilor sunt diferite de la țară la țară, cu toate că impactul asupra politicii și politicilor interne va putea fi observat peste tot. În Marea Britanie, spre exemplu, votul UKIP s-a bazat pe discuția despre părăsirea Uniunii Europene. „În Franța, contextul este diferit. A fost un protest cetățenesc față de situația economică și politică din țară, sub conducerea socialiștilor. Această nemulțumire a cetățenilor s-a văzut în votul pentru Frontul Național”, ne-a spus experta CEPS. La fel ca în cazul Marii Britanii, Sonia Piedrafita a atras atenția că efectul venirii extremiștilor în prim-planul politicii naționale poate fi observat deja, fie prin discuțiile despre închiderea granițelor, a suspendarea acordului Schengen. „Aceasta arată nevoia partidelor conservatoare de a-și revizui strategia politică”, a comentat, în interviul pentru gândul, analista CEPS.

Sursa: Parlamentul European

Până să își revizuiască vreo strategie, conservatorii francezi, reprezentați de UMP-ul fostului președinte Nicolas Sarkozy, au rămas fără preșdedinte, după ce  Jean-François Copé și-a anunțat marți demisia de la conducerea formațiunii. O presiune similară este și pe umerii liderilor liberal-democraților britanici, care au obținut doar 6,69 de procente la acest scrutin.

Între timp, din Europa vin voci care îi atacă pe câștigătorii extremiști. Atât vicepreședinta Comisiei Europene, Viviane Reding, cât și ministrul german Wolfgang Schauble au catalogat marți Frontul Național drept un partid fascist.

Sursa: EUBusiness/Parlamentul European

Una dintre reacțiile surprinzătoare la nivel european față de rezultatul acestor alegeri a fost șocul declarat de liderii politici centriști sau de presă. Totuși, nu trebuie să uităm că, înaintea campaniei electorale, sondajele creditau stânga radicală cu mai multe locuri decât grupul liberalilor, ceea ce ar fi fost cu adevărat un „cutremur”, pentru a prelua termenul folosit de premierul francez cu privire la alegerile de duminică. „Șocul este real, pentru că, deși sondajele arătau o creștere și mai mare a extremiștilor, tot te șochează să vezi asta în realitate. Una e să ai un avans în sondaje într-o perioadă nonelectorală și ala e când ai același avans sau chiar un avans mai mic în perioadă electorală, când se transpune în voturi”, a explicat pentru gândul directorul VoteWatch, un think tank din Bruxelles. Franțescu subliniază, totuși, că nici șocul acesta nu este pe de-a-ntregul justificat, deoarece, adunând, votul pentru centriști și pentru susținerea proiectului european rămâne mai numeros decât cel eurosceptic sau extremist.

În plus, subliniază Franțescu, nu trebuie ignorat nici că, dintre țările medii și mari din UE, România este singura care nu a trimis extremiști în PE.

 

Prima problemă a viitorului Parlament European

Dincolo de aceste presiuni ale partidelor radicale asupra centriștilor din politica națională, putem identifica deja o problemă și pentru viitorul legislativ UE, susține Doru Franțescu: „30% din voturile din viitorul PE sunt impredicitibile, iar această realitate este combinată de faptul că nici stânga, nici dreapta nu mai pot ajunge la 50% în niciun domeniu. Impredictibilitatea nu e bună pentru nimeni – nici pentru legislația euroopeană, nici pentru Comisia Europeană și nici pentru mediul de afaceri. Cu un astfel de PE poți să ai anumite surprize”, a mai povestit expertul în interviul acordat gândul.

Părerea este împărtășită și de Sonia Piedrafita, care a atras atenția că vor exista anumite „tensiuni” în viitorul Parlament al Uniunii Europene, care vor îngreuna formarea de coaliții. „Va fi o opoziție mai fragmentată și radicală”, ne-a explicat experta CEPS.

Facebook – Alina Matiș/ Twitter – @alinamatis

Inchide