Analiști: Lira sterlină, singura variantă practică a Scoției dacă obține independența

Menținerea lirei sterline, propusă și de naționaliștii scoțieni ca monedă după eventuala câștigare a independenței față de Regatul Unit al Marii Britanii, ar fi singura opțiune practică pentru viitorul stat, în pofida opoziției guvernului de la Londra, potrivit analiștilor citați de Bloomberg.

Păstrarea lirei sterline ar avea sens pentru Scoția în contextul legăturilor strânse cu economia britanică, potrivit analiștilor Deutsche Bank și Citigroup.

Șeful guvernului scoțian, Alex Salmond, a declarat săptămâna trecută, când a prezentat planul pentru independența de Regatul Unit, că menținerea lirei sterline este „soluția de bun simț”, mai ales având în vedere că moneda britanică a înregistrat cele mai bune performanțe dintre cele mai importante valute din lume în ultimele 6 luni.

Lira sterlină este în centrul dezbaterii privind planurile lui Salmond și ale guvernului semi-autonom de la Edinburgh de a desprinde Scoția de Regatul Unit la 306 ani de la unificare.

VIDEO George Simion: Exit poll-urile sunt otrăvite: contează voturile din urnă numărate corect. La ora 21:00 nu aflăm nimic, ci la 22:00

18:07

ULTIMA ORĂ Bolojan anunță că bugetul României va fi votat “cel mai devreme” la finalul lunii ianuarie 2026

17:49

Un purtător de cuvânt al premierul britanic David Cameron a declarat săptămâna trecută că menținerea unei uniuni monetare după desprinderea Scoției ar fi puțin probabilă.

„Scoția se potrivește foarte bine într-o zonă monetară optimă cu restul Regatului Unit. În privința lirei, independența Scoției nu este atât de importantă pentru restul țării”, a declarat pentru Bloomberg Oliver Harvey, analist la Deutsche Bank, cel mai mare trader de valută.

Lira sterlină s-a apreciat cu 7,4% în ultimele șase luni în raport cu 9 valute de referință din țările cu economii dezvoltate, cel mai puternic avans din grup, potrivit datelor Bloomberg.

Lira se tranzacționează luni la circa 1,6417 dolari, după ce a atins anterior un maxim de 1,6443 dolari, cel mai ridicat nivel din august 2011, în urcare cu 11% de la minimul ultimilor trei ani, înregistrat în iulie.

Față de euro, lira sterlină se tranzacționează la 82,75 pence/euro, maximul ultimilor 10 luni, și s-a depreciat de la începutul anului cu 2,1%. Lira nu s-a mai depreciat față de euro pe ansamblul unui an întreg din 2008.

Salmond a afirmat, săptămâna trecută, că guvernul britanic va accepta, în ultimă instanță, ca Scoția să păstreze lira în eventualitatea obținerii independenței.

Guvernul semi-autonom din Scoția a convocat un referendum pentru independență în luna septembrie a anului viitor, iar planul lui Salmond vizează desprinderea de Regatul Unit pe 24 martie 2016. Scoția face parte din Regatul Unit al Marii Britanii de la 1707.

Fostul ministru de Finanțe al Marii Britanii Alistair Darling, scoțian și membru al Partidului Laburist, este liderul mișcării anti-independență denumită „Better Together”. Darling a afirmat că păstrarea lirei de către o Scoție independentă ar fi nerealistă.

„Moneda nu este ca o colecție de CD-uri pe care o împarți atunci când divorțezi”, a declarat Darling săptămâna trecută, ca răspuns la inițiativa legislativă prezentată de Salmond.

Începând din 1999, Parlamentul scoțian controlează sănătatea, educația, transporturile și justiția, în timp ce economia, apărarea și politica externă sunt administrate de guvernul de la Londra.

După ce a câșigat majortatea în legislativ în 2011, Salmond și Partidul Național Scoțian au început să pregătească planurile pentru un referendum pentru dobândirea independenței.

Cel mai recent sondaj efectuat de TNS BMRB arată că majoritatea scoțienilor nu doresc desprinderea de Regatul Unit, cu o diferență de 18 puncte procentuale în defavoarea naționaliștilor.

Proiectul pentru independență prezentat de Salmond acoperă toate chestiunile care ar putea intra în discuție, de la finanțarea programelor de asistență socială până la îndepărtarea tuturor armelor nucleare de pe teritoriul Scoției. Naționaliștii scoțieni vor ca politica monetară să fie în continuare decisă de Banca Angliei, iar Scoția să controleze 90% din rezervele de gaze din Marea Nordului care aparțin de Regatul Unit.

Guvernatorul Băncii Angliei, Mark Carney, care și-a început mandatul în luna iulie, a declarat joi că „au fost luate măsuri de organizare a unei întâlniri” pentru a discuta o posibilă uniune monetară cu o Scoție independentă.

„Sunt sigur că se va întâmpla la un moment dat”, a afirmat Carney.

Valentin Marinov, director de cercetare pe piața valutară în cadrul Citigroup, consideră că menținerea lirei ca monedă în Scoția este oportună datorită legăturilor comerciale strânse cu Regatul Unit.

La nivelul anului 2011, două treimi din exporturile Scoției au avut ca piață de desfacere alte regiuni din Regatul Unit. În același timp, Scoția este al doilea mare partener comercial pentru restul Marii Britanii.

„Având în vedere legăturile economice strânse dintre cele două economii și presupunând că acestea nu vor slăbi pe viitor, posibila introducere a unei uniuni monetare nu va afecta semnificativ comerțul și schimburile de alt tip”, a afirmat Marinov.

Lira sterlină s-a apreciat în ultimele luni datorită creșterii economiei britanice, care a înregistrat în trimestrul al treilea cel mai solid avans din ultimii doi ani, de 0,8% față de trimestrul anterior.

Banca Angliei menține dobânda de politică monetară la minimul istoric de 0,5%, pentru a încuraja creșterea economiei.

Salmond consideră că menținerea lirei în Scoția este favorizată și de nivelul productivității, similar cu restul Regatului Unit, un factor cheie pentru succesul oricărei uniuni monetare, potrivit proiectului de independență.

Un studiu publciat în luna aprilie de Trezoreria Marii Britanii arată că o uniune monetară fără integrare politică are șanse mici să funcționeze bine, deoarece ar aduce „o asimetrie fundamentală a gradului de expunere la riscuri fiscale și financiare”.

Alte opțiuni pentru o Scoție independentă ar fi să-și creeze propria monedă sau să intre în zona euro, această ultimă variantă presupunând că devine mai întâi stat membru al Uniunii Europene.