Ce a câștigat și ce a pierdut România în 10 ani de la aderarea în UE

În cei 10 ani de la aderarea la UE, PIB-ul României a crescut cu 63%. PIB-ul per capita raportat la puterea de cumpărare a crescut de la 38% față de media UE la 57%. În aceeași vreme, 1,5 milioane de români au părăsit țara, punând companiile într-o situație nemaiîntâlnită, și anume să plângă după forță de muncă.

O creștere nominală de PIB de peste 60 mld. euro, de la 98 mld. euro în 2006 la 160 de miliarde de euro în 2015 (plus 63%). Un sold pozitiv în relația financiară cu UE de 26,5 mld. euro (39,9 mld. euro bani primiți de la UE minus o contribuție de 13,4 mld. euro), de la aderare până acum, scrie Ziarul Financiar.

O scădere a inflației de la 6,5% în 2006 spre 1-2% acum (excluzând aici efectul reducerilor de TVA, care în 2015 și 2016 au condus la deflație). O dobândă la care statul se împrumută de la aproximatv 10% în 2006 la 3% acum. În jur de 1,5 miÂlioane de oameni plecați în ultimii zece ani din țară, cel puțin oficial, în schimbul dublării inÂvesÂtițiilor străine directe, de la 34 mld. euro la 1 ianuarie 2007 la 64 de miliarde de euro la 31 decembrie 2015.

Ce putem spune mai mult la zece ani de la aderarea României la UE?

Sunt unele țări în lume care, în momentele lor astrale, au făcut salturi colosale într-un timp foarte scurt. Nu putem spune asta despre România.

CONTROVERSĂ Trump l-a asigurat pe Netanyahu că va sprijini atacurile Israelului asupra Iranului dacă negocierile nucleare eșuează

22:53

CONTROVERSĂ Un fost cercetător al Anthropic care se ocupa de „dresarea” AI-ului trage un semnal de alarmă: „Inteligența artificială este un pericol existențial”

22:31

Un fost cercetător al Anthropic care se ocupa de „dresarea” AI-ului trage un semnal de alarmă: „Inteligența artificială este un pericol existențial”

Momentul aderării, ne amintim, a fost celebrat separat de președintele de atunci și de premierul de atunci, ca și cum România ar fi intrat în UE pe bucăți. Dar oare România nu a intrat în UE pe bucăți?

Când judecăm istoria, chiar și scurtă, trebuie să vorbim și de învinși, nu doar de învingători? Sau spunem și scriem precum istoricul Titus Livius după o înfrângere a românilor în fața galilor: „Vae victis!” – și trecem mai departe?

Am câștigat cu toții din aderare? Oare cei care au avut șansa să plece din țară lăsându-și copiii singuri acasă sunt pe deplin câștigători?

Câți au pierit în urma competiției? – știind, firește, din teoriile economice că o competiție aduce cu ea progres. Oare este un câștig că țara a pierdut 1,4 milioane de locuitori din 2007 până în prezent – după cum arată datele INS -, iar acum companiile locale plâng după oameni? Dar nu este un câștig că au plecat pentru salarii de câteva ori mai mari ca aici, reușind astfel să-și întrețină familiile?

Unde este România la zece ani de la aderare? Ca și acum zece ani, presa occiÂdentală continuă să numească România „a doua cea mai săracă țară din UE”. O țară al cărei PIB a crescut totuși de la 98 de miliarde de euro în ultima zi de dinainte de aderare la 160 mld. euro anul trecut și are toate șansele să ajungă la 170 de miliarde de euro anul acesta. În acest răstimp, România a depășit PIB-ul Ungariei și, în câțiva ani, cu o creștere economică bună, va depăși PIB-ul Portugaliei, al Greciei și al Cehiei, care sunt la circa 180-190 de miliarde de euro.

Doar că PIB-ul per capita raportat la paritatea puterii de cumpărare (PPS – un indice care ia în calcul inflația și diferențele de prețuri) este 77% din media UE în Portugalia, țară care trece printr-un moment sever de derută, și 68% în Ungaria, față de 57% în România. Însă am plecat de la 41% din media UE (în PPS) în 2007, ceea ce este un salt semnificativ.