Vizita lui Donald Trump în China, prima după aproape un deceniu, s-a încheiat fără progrese majore în dosarele sensibile care tensionează relațiile dintre Washington și Beijing. Deși summitul a fost marcat de ceremonii spectaculoase și declarații prietenoase, liderul american pleacă fără garanții clare privind comerțul, Iranul sau criza pământurilor rare.
Președintele american Donald Trump a părăsit Beijingul vineri după câteva zile în care administrația chineză i-a oferit un tratament diplomatic de prim rang, însă rezultatele concrete ale vizitei rămân limitate.
Summitul cu liderul chinez Xi Jinping a fost prezentat de ambele tabere drept unul „constructiv”, dar, în spatele imaginilor atent regizate și al discursurilor despre cooperare, marile probleme dintre cele două superputeri au rămas, în mare parte, nerezolvate.
Vizita lui Trump în China, prima după cea din 2017, a avut o miză importantă pentru liderul american, aflat sub presiune internă înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului.
Beijingul a organizat o primire spectaculoasă: ceremonii militare, covor roșu, parade și întâlniri simbolice menite să transmită imaginea unei relații stabile între cele două puteri.
Însă discuțiile reale au fost mult mai tensionate decât au arătat imaginile oficiale. Potrivit informațiilor apărute după summit, Xi Jinping l-a avertizat direct pe Trump că orice „gestionare greșită” a problemei Taiwanului ar putea împinge regiunea spre conflict.
Președintele american a evitat să răspundă public pe acest subiect și a avut un ton surprinzător de rezervat pe întreaga durată a vizitei. Cele mai multe dintre intervențiile sale publice s-au concentrat pe relația personală cu Xi Jinping și pe elogii adresate liderului chinez.
Unul dintre principalele obiective ale Washingtonului era obținerea unui sprijin mai clar din partea Chinei pentru stabilizarea situației din Orientul Mijlociu și pentru reducerea tensiunilor legate de Iran.
Rezumatul oficial al discuțiilor publicat de partea americană vorbește despre interesul comun pentru redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, rută strategică prin care, înainte de război, tranzita aproape o cincime din petrolul și gazele mondiale.
Documentul mai arată că Xi Jinping și-ar fi exprimat interesul pentru creșterea importurilor de petrol american, în încercarea de a reduce dependența Chinei de Orientul Mijlociu.
Cu toate acestea, analiștii americani remarcă absența unor angajamente concrete din partea Beijingului.
„Ceea ce este notabil este că nu există niciun angajament chinez de a face ceva specific în ceea ce privește Iranul”, a declarat Patricia Kim, cercetătoare în politică externă la Brookings Institution.
Un alt semnal important, venit după summit, este lipsa unor progrese majore pe tema relațiilor comerciale.
Spre deosebire de întâlnirile din primul mandat al lui Trump, discuțiile actuale nu au mai inclus teme precum „reforme structurale”, „guvernanță economică globală” sau schimbări ale sistemului comercial internațional.
Oficialii americani au anunțat totuși acorduri privind vânzarea unor produse agricole și crearea unor mecanisme de dialog pentru viitoarele negocieri comerciale. Cele două state ar urma să identifice bunuri considerate „nesensibile” în valoare de aproximativ 30 de miliarde de dolari.
Problema este că nu au fost oferite aproape deloc detalii concrete.
„Pentru piețe, summitul poate fi liniștitor din punct de vedere strategic, deși dezamăgitor ca substanță”, a explicat Chim Lee, analist senior la Economist Intelligence Unit, potrivit Bloomberg.
Una dintre marile așteptări ale mediului de afaceri american era legată de exporturile de tehnologie și de accesul la resurse critice controlate de China.
În ciuda prezenței surprinzătoare la Beijing a lui Jensen Huang, directorul general al NVIDIA, nu a existat niciun anunț privind vânzarea către China a cipurilor avansate de inteligență artificială H200.
La fel de complicată rămâne și disputa privind pământurile rare, esențiale pentru industria americană de cipuri, apărare și aerospațială.
China a introdus controale stricte la export după valul de tarife impuse de administrația Trump în aprilie 2025, iar efectele se resimt deja în economia americană.
Deși cele două state au convenit anul trecut asupra unui armistițiu comercial temporar, oficialii americani spun că nici măcar prelungirea acestuia după expirarea de la finalul anului nu este sigură.
„Nici măcar nu s-a decis dacă armistițiul va fi prelungit”, a declarat reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer, într-un interviu acordat Bloomberg TV.
Dincolo de economie și comerț, tema care continuă să domine relația dintre Washington și Beijing este Taiwanul.
China consideră insula parte a propriului teritoriu și nu exclude folosirea forței pentru reunificare. În același timp, Statele Unite sunt obligate prin lege să sprijine capacitatea de apărare a Taiwanului.
Potrivit informațiilor apărute după summit, Xi Jinping i-a transmis lui Trump un mesaj ferm privind riscul unei escaladări dacă Washingtonul schimbă actualul echilibru din regiune.
Secretarul de stat american Marco Rubio a încercat ulterior să calmeze tensiunile și a declarat că politica SUA față de Taiwan „rămâne neschimbată”.
La rândul său, ministrul de Externe din Taiwan, Lin Chia-lung, a mulțumit Washingtonului pentru sprijinul acordat insulei.