Ce înseamnă, pentru Maduro și întreaga lume, blocada petrolieră impusă de Trump în Venezuela. „Risc strategic pentru comerțul cu petrol al Rusiei, dar aplicarea legii rămâne selectivă”

„Venezuela este complet înconjurată”. Președintele american Donald Trump a anunțat că armata americană va impune o blocadă „totală și completă” asupra tuturor petrolierelor sancționate care intră sau ies din Venezuela. Măsura este îndreptată împotriva liderului venezuelean Nicolás Maduro și a regimului său, dar ar putea avea și efecte mult mai ample.

• Această blocadă adaugă o presiune semnificativă asupra regimului lui Maduro, deoarece aceste „petroliere din umbră” acționează ca o gură de oxigen financiară pe care Maduro se bazează pentru a-și susține sistemul corupt.
• Navele sancționate operează pe o piață neagră globală, transportând petrol sancționat de SUA, care a fost esențial de-a lungul anilor pentru capacitatea lui Maduro de a rămâne la putere.

„Această rețea comercială ilegală livrează petrol, în principal, către China”

Jason Marczak – vicepreședinte și director senior la Centrul Adrienne Arsht pentru America Latină al Atlantic Council – consideră că de la confiscarea navei Skipper de către SUA, săptămâna trecută, exporturile de țiței din Venezuela au scăzut brusc, iar principala sursă de venit a lui Maduro este afestată.

„Venezuela se bazează în întregime pe petroliere pentru a-și exporta petrolul, iar perturbarea comerțului ilegal care se desfășoară cu aceste petroliere sancționate slăbește puterea lui Maduro. Începând cu săptămâna trecută, peste treizeci din cele optzeci de nave aflate în apele venezuelene se aflau sub sancțiuni americane.

• Sincer, având în vedere dimensiunea flotei americane acumulate în Caraibe, era doar o chestiune de timp până când începea această blocadă.
• Va fi important să vedem care dintre aceste nave din umbră continuă să încerce să ajungă pe țărmurile Venezuelei și care vor fi confiscate de SUA.
• Aceste nave fac parte dintr-o vastă rețea de transport maritim din umbră, concepută pentru a eluda sancțiunile americane și a masca destinația țițeiului venezuelean.

Această rețea comercială ilegală livrează petrol, în principal, către China și, într-o măsură mai mică, către Cuba, folosind mai multe tactici pentru a deghiza originea, numele și rutele de transport maritim pentru a eluda reglementările americane.

Blocada acestor nave sancționate oferă o sursă suplimentară de pârghie pentru Statele Unite. Prin întreruperea unei părți semnificative din veniturile regimului, Statele Unite câștigă un rol suplimentar în discuțiile privind încetarea dictaturii lui Maduro în Venezuela.

Această mișcare transformă campania din Caraibe dintr-o operațiune antidrog într-una care îi întrerupe și resursele financiare vitale lui Maduro, pe care Statele Unite l-au desemnat drept lider al Cartelului de los Soles”, susține Jason Marczak.

„Până acum, piața petrolului a ridicat din umeri în urma blocadei”

David Goldwyn – președintele Goldwyn Global Strategies, LLC, o companie internațională de consultanță în domeniul energiei, și președintele Grupului consultativ energetic al Atlantic Council Global Energy Center – precizează că Venezuela a exportat puțin peste 780.000 de barili pe zi, în luna octombrie a acestui an, dintre care 100.000 au ajuns în Statele Unite, iar restul direct sau indirect în China. Este incert dacă toate sau doar o parte din aceste exporturi vor fi afectate de blocadă, crede acesta.

„Președintele (n.red. – Trump) a făcut referire la o blocadă a navelor sancționate, care ar putea exclude cei 100.000 de barili pe zi ai Chevron. Doar 40% dintre navele care transportă țiței venezuelean sunt sancționate.

Președintele Trumo a făcut, de asemenea, referire – pe rețelele de socializare – la faptul că Maduro și guvernul său sunt etichetați drept organizații teroriste străine.

• Nu avem încă desemnări sau explicații din partea Trezoreriei sau a Departamentului de Stat.
• Este posibil ca orice persoană sau entitate care face afaceri cu guvernul venezuelean sau cu compania sa națională de petrol, Petróleos de Venezuela, SA (PDVSA), să fie, prin urmare, expusă.
• În acest caz, aproape toate exporturile Venezuelei (petrol sau de altă natură) ar putea fi afectate.

Până acum, piața petrolului a ridicat din umeri în urma blocadei. Prețul țițeiului Brent a crescut cu 2,5% peste noapte, ajungând la șaizeci de dolari pe baril, potrivit Bloomberg .

• Acesta este un impact destul de modest.
• Ar putea fi rezultatul faptului că piața a luat deja în considerare impactul nivelurilor mai ridicate de interdicție navală a exporturilor de petrol venezuelene, al nivelurilor ridicate de capacitate neutilizată sau al cererii slabe de petrol pe timpul iernii.

În mod obișnuit, un milion de barili pe zi de petrol înlocuit se traduce prin aproximativ zece dolari la prețul petrolului, așa că o blocadă completă a tuturor exporturilor Venezuelei, dacă nu este înlocuită de creșterea capacității neutilizate sau a rezervelor comerciale ale OPEC, s-ar situa între cinci și opt dolari pe baril. Totul va depinde de modul în care este aplicată blocada”, explică David Goldwyn.

„Statele Unite ar trebui să anticipeze unde vor merge petrolierele și a cui încărcătură vor transporta, ar putea fi Iranul sau Rusia”

Venezuela se bazează pe veniturile din exporturile de petrol sancționate pentru a susține regimul și economia țării.

Potrivit lui Kimberly Donovan – directoarea Inițiativei Economice de Stat din cadrul Centrului Geoeconomic al Consiliului Atlantic, fost director asociat interimar al Diviziei de Informații a Rețelei de Combatere a Infracțiunilor Financiare (FinCEN) din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA – Venezuela continuă să vândă petrolul său sancționat, predominant către China, acceptând în același timp plăți în active digitale, și anume monede stabile, pentru a eluda sancțiunile SUA.

„Pentru a crește presiunea economică asupra Venezuelei, administrația ar trebui să ia în considerare aplicarea sancțiunilor existente asupra sectorului petrolier din Venezuela, inclusiv PDVSA.

• Aplicarea sancțiunilor ar include confiscarea portofelelor cripto și colaborarea cu emitenții de monede stabile pentru a confisca sau arde activele digitale deținute de entitățile venezuelene sancționate.
• Acest lucru ar avea un impact imediat asupra lui Maduro prin retragerea unor active financiare semnificative și ar fi mult mai rentabil pentru Statele Unite și forțele sale navale.

Separat, pe măsură ce Statele Unite sporesc presiunea asupra Venezuelei printr-o blocadă, administrația ar trebui să ia în considerare unde vor merge navele în continuare.

După cum am văzut, petrolierele sancționate care transportă petrol venezuelean au transportat și petrol iranian. Dacă navele nu pot acosta în porturile venezuelene, atunci Statele Unite ar trebui să anticipeze unde vor merge acestea și a cui încărcătură vor transporta, care ar putea fi Iranul sau Rusia.

Flota din umbră utilizată de Venezuela, Iran și Rusia este o rețea, iar pentru a afecta Venezuela, Statele Unite trebuie să se ocupe de întreaga flotă și de operatorii acesteia”, consideră Kimberly Donovan.

„Pentru Moscova, riscul imediat nu este o prăbușire bruscă a exporturilor”

Măsura SUA împotriva exporturilor de petrol din Venezuela ar putea conta mai puțin pentru Venezuela însăși decât pentru flota din umbră a Rusiei, deoarece semnalează o trecere de la sancțiuni simbolice la o aplicare mai asertivă a sancțiunilor maritime, crede Agnia Grigas – doctor în filosofie, cercetător senior nerezident la Centrul Eurasia al Consiliului Atlantic, unde lucrează în domeniile energiei și economiei geopolitice.

• Rusia se bazează astăzi pe o flotă din umbră extinsă – petroliere îmbătrânite, structuri de proprietate opace, schimbarea draftului, transferuri de la o navă la alta și asigurări slabe sau fictive – pentru a menține fluxul de petrol în ciuda restricțiilor occidentale.
• Ceea ce demonstrează cazul Venezuelei este că Washingtonul este din ce în ce mai dispus să trateze eludarea sancțiunilor nu doar ca pe o încălcare financiară, ci ca pe o problemă de securitate maritimă.
• Acest lucru este important deoarece flota din umbră a Rusiei nu este izolată.
• Multe dintre aceleași nave, intermediari, asigurători și rețele de management naval deservesc în mod interschimbabil țiței rusesc, iranian și venezuelean.

„Presiunea aplicată într-o singură regiune expune vulnerabilități ale întregului sistem. Chiar și interdicțiile limitate obligă petrolierele să stea în umbră mai mult timp, să urmeze rute mai riscante, să se bazeze pe mai puține porturi și să accepte costuri mai mari de transport și asigurare – crescând costul total al exporturilor de petrol rusesc.

• Pentru Moscova, riscul imediat nu este o prăbușire bruscă a exporturilor, ci fricțiuni și incertitudini tot mai mari.
• Fiecare escaladare crește probabilitatea confiscărilor, a refuzurilor de intrare în porturi sau a sancțiunilor secundare asupra furnizorilor de servicii – factori care reduc eficiența și scalabilitatea veniturilor energetice ale Rusiei în timp.
• Există, de asemenea, un efect de descurajare. Demonstrând că flotele din umbră sunt vizibile, ușor de urmărit și vulnerabile, Statele Unite cresc prima de risc strategic pentru comerțul cu petrol al Rusiei – chiar dacă aplicarea legii rămâne selectivă.

Această dinamică este consolidată la Washington pe plan politic. Un grup bipartizan de senatori americani a introdus Legea privind scăderea profiturilor din petrolul rusesc (DROP) din 2025, care ar autoriza sancțiuni financiare asupra cumpărătorilor străini de produse petroliere rusești și ar urmări să sufoce o sursă cheie de venituri ale Kremlinului.

Propunerea include măsuri specifice pentru a penaliza entitățile din întreaga lume care continuă să cumpere petrol rusesc, cu excepții limitate legate de sprijinul acordat Ucrainei, subliniind intenția Congresului de a elimina lacunele din regimul de sancțiuni și de a izola și mai mult exporturile de energie ale Moscovei.

Concluzia cheie este următoarea: flota din umbră a Rusiei supraviețuiește pe baza presupunerii toleranței și ambiguității. Acțiunea din Venezuela sugerează că această presupunere slăbește. Pentru o economie de război dependentă de veniturile energetice, această schimbare contează”, anticipează Agnia Grigas.

Sursa foto main – portavionul  USS Gerald R. Ford – Profimedia Images

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Scenarii de război. O criză în Taiwan ar putea declanșa o confruntare fără precedent între China și Japonia? Tokio se bazează pe Washington, dar apar semne de întrebare pe relația „Beijing – Moscova”
• Mituri despre prelungirea vieții. Putin și Xi Jinping vor să trăiască până la 150 de ani, dar scenariul e mai complicat decât pare. Cine va descoperi „fântâna tinereții” și cu ce preț?
• Petrolul, eterna provocare. Ochii sunt ațintiți pe parteneriatul Rusia-China, dar Beijingul importă țiței dintr-o altă sursă și stabilește recorduri. Cine este furnizorul cheie care a „detronat” chiar și Arabia Saudită
• Continuă scandalul de corupție care zguduie Ucraina. Reputația lui Zelenski a suferit o lovitură majoră. „Departe de a se potoli, furtuna politică pare doar să se intensifice”
• Formula „4×2” și calcule la rece. Va reuși Rusia lui Putin să trimită în colaps rețeaua energetică a Ucrainei? Publicațiile pro-Kremlin îi amenință pe ucraineni cu o „iarnă grea”