Cele mai CORUPTE trei țări din lume

Afganistanul, Coreea de Nord și Somalia sunt percepute ca cele mai corupte țări din lume, în timp ce Danemarca și Noua Zeelandă sunt percepute drept cele mai puțin corupte țări, potrivit Indexului anual al organizației Transparency International (TI) publicat marți, relatează AFP.

Această organizație, cu sediul la Berlin, apreciază că aproape 70% dintre statele lumii sunt considerate ca având o „problemă gravă” de venalitate în rândul funcționarilor. Totodată, niciuna dintre cele 177 de țări studiate în 2013 nu obține un scor perfect.

Transparency International, o organizație nonguvernamentală (ONG), întocmește anual un indice al percepției corupției în rândul partidelor politice, poliției, sistemului judiciar și serviciilor publice în toate țările, un flagel care subminează dezvoltarea și lupta împotriva sărăciei.

ALEGERI Marine Le Pen și Jean-Luc Melenchon, în turul 2 al alegerilor prezidențiale din 2027, potrivit presei franceze

00:25

EXCLUSIV Deputatul PNL Ionuț Stroe susține că în octombrie va începe un nou proces împotriva congresului în care Bolojan a schimbat conducerea partidului

23:23

„Corupția îi afectează cel mai mult pe cei săraci”, comentează pentru AFP Finn Heinrich, un cercetător din cadrul organizației.

„Este ceea ce rezultă din clasament, și anume că țările cele mai corupte sunt și cele mai sărace, iar în acestea din urmă cei mai defavorizați sunt afectați cel mai mult. Aceste națiuni nu vor ieși niciodată din sărăcie dacă nu combat venalitatea”, subliniază el.

Între țările care au pierdut cele mai multe puncte în Indexul din 2013 se află Siria, devastată de un război civil, dar și Libia și Mali, ambele confruntându-se cu conflicte militare majore în ultimii ani.

„Corupția merge adesea mână în mână cu destrămarea unei țări, cum puteți vedea în Libia și Siria, două țări care au înregistrat cea mai puternică creștere a corupției”, adaugă Heinrich.

„Dacă vă uitați la țările din josul clasamentului, găsiți și Somalia. Sunt țări în care Guvernul nu funcționează în mod eficient, iar oamenii sunt nevoiți să recurgă la tot felul de mijloace pentru a obține servicii, a se hrăni și a supraviețui”, subliniază el.

În Afganistan, o țară din care forțele armate NATO intenționează să se retragă anul viitor după o perioadă de peste zece ani, „nu am observat progrese tangibile”, constată cercetătorul.

În coada plutonului se află și Coreea de Nord, „o societate totalitară complet repliată asupra sa-însăși”, în care transfugii povestesc că foametea amplifică și mai mult corupția „deoarece ai nevoie să cunoști pe cineva corupt din interiorul partidului pentru a supraviețui”.

Între țările în care situația „s-a îmbunătățit cel mai mult”, deși pornesc de jos, se află Myanmarul, în care junta militară aflată la puetere a deschis poarta unui proces de democratizare. Această țară, în care au crescut investițiile, s-a angajat să respecte reguli în domeniul transparenței.

„Este singura modalitate care permite țărilor să evite ceea ce putem numi «blestemul resurselor», adică faptul că resursele sunt disponibile pentru o elită foarte redusă”, spune Heinrich. „Este cazul Nigeriei și altor țări prospere mulțumită bogăției lor în petrol”, adaugă el.

„Toate țările sunt amenințate de corupție, la toate nivelurile Guvernului, atât atunci când vine vorba despre emiterea unui permis local, cât și în privința aplicării legilor și reglementărilor”, avertizează canadiana Huguette Labelle, președinta Transparency.

ONG-ul subliniază că este imposibilă măsurarea propriu-zisă a corupției, având în vedere faptul că aceasta este ilegală și ascunsă.

Pentru a-și întocmi Indicele, Transparency colectează opinii ale unor experți în această problemă din cadrul unor organizații ca de exemplu Banca Mondială, Banca Africană pentru Dezvoltare și Fundația germană Bertelsmann.

Ea clasează țările pe o scală de 0 la 100, statul care obține „zero” fiind cel perceput ca cel mai corupt.

Ultimul clasament „prezintă un tablou îngrijorător”, apreciază Transparency. „Deși o mână de țări obțin un rezultat bun, niciuna nu atinge perfecțiunea. Iar două treimi obțin sub 50”, subliniază organizația.

Cei mai slabi trei elevi, Afganistanul, Coreea de Nord și Somalia obțin opt, pe când cei mai buni doi elevi, Danemarca și Noua Zeelandă afișează 91.

În coada plutonului, cu scoruri cuprinse între zece și 19, se află Irakul, Siria, Libia, Sudanul și Sudanul de Sud, Ciadul, Guineea Ecuatorială, Guineea Bissau, Haiti, Turkmenistanul, Uzbekistanul și Yemenul.

În fruntea clasamentului, cu scoruri cuprinse între 80 și 89, se află, alături de Danemarca și Noua Zeelandă, Luxemburgul, Canada, Australia, Olanda, Elveția, Singapore, Norvegia, Suedia și Finlanda.