Chinezii sărbătoresc intrarea în Anul Nou cu 14 zile de tradiții, dar mai puțin zgomot de artificii

Chinezii sărbătoresc intrarea în Noul An în noaptea de sâmbătă spre duminică, când, conform tradiției, își iau rămas bun de la anul vechi și îl întimpină pe cel nou cu petarde și artificii pentru alungarea răului, dar care, din motive de securitate și poluare, au fost interzise în marile orașe.

Potrivit cri.cn, în prima zi a Anului Nou Chinezesc mulți oameni se abțin să consume carne, deoarece se crede că acest lucru le va asigura o viață lungă și fericită și este un gest apreciat de zeii cerului și pământului.

În a doua zi, chinezii aduc rugăciuni strămoșilor și tuturor zeilor. În această zi animalele din curte, în special câinii, primesc mai multă mâncare, deoarece se crede că a doua zi este ziua de naștere a tuturor câinilor.

Cea de-a treia și a patra zi a Noului An sunt rezervate întăririi relațiilor de familie, astfel că fii și fiicele aduc cadouri părinților și nașilor fie că sunt de botez sau de cununie.

Cea de a cincea zi a Anului Nou este numită Po Wu. În această zi oamenii rămân acasă pentru a saluta zeul bogăției. Nimeni nu merge în vizită pentru că se consideră că este un gest aducător de ghinion. „Po Wu” poate fi tradus și prin „răul alungat în a cincea zi”, eveniment produs de obicei prin spargerea unui obiect sau prin zgomot de artificii.

Din ziua a șasea până în a zecea, chinezii își vizitează rudele și prietenii. Sunt zilele în care templele sunt vizitate pentru a se aduce rugăciuni pentru noroc și sănătate.

A șaptea zi a Anului Nou este ziua rezervată agricultorilor, când aceștia prezintă recolta din anul încheiat. Agricultorii pregătesc o băutură făcută din șapte feluri de legume, specială pentru acest eveniment. Ziua a șaptea este, de asemenea, considerată ziua de naștere a ființelor umane, când sunt consumați tăiței care sunt simbolul longevității dar și pește crud, ca simbol al succesului.

În a opta zi oamenii din provincia Fujian organizează o altă cină pentru reîntregirea familiei, iar la miezul nopții se roagă lui Tian Gong – Dumnezeul cerului.

A noua zi este ziua în care se aduc ofrande împăratului de jad, iar din a zecea până în a douăsprezecea zi sunt invitați la cină prietenii și rudele. După consumul bogat de alimente vreme de atâtea zile, în ziua a 13-a se consumă orez simplu, verdeață și muștar.

În cea de-a 14-a zi încep pregătirile pentru Festivalul Lanternelor, care are loc în noaptea dintre zilele 14 și 15.

Însă Anul Nou Chinezesc nu se sărbătorește la aceeași dată în întreaga Chină. Astfel, potrivit calendarului etniei Miao – cunoscut la nivel mondial și sub numele Hmong – Festivalul Primăverii și, totodată, intrarea în Anul Nou Chinezesc se sărbătoresc o dată la 13 ani și durează, de obicei, 3-15 zile. Anul Nou al populației Miao, sărbătorit ultima dată în noiembrie 2012, este total diferit de cel conform calendarului chinezesc (calendarul naționalității Han) și este cea mai importantă sărbătoare tradițională a acestei etnii.

De asemenea, locuitorii din provincia Guangdong vor petrece Anul Nou Chinezesc întrecându-se în aproape o mie de competiții și activități sportive. Astfel, 485 stadioane și săli de sport vor fi deschise, iar intrarea publicului va fi gratuită sau la un preț redus. Autoritățile au pus la dispoziția cetățenilor aparate de fitness, terenuri pentru tenis de masă, badminton, tenis de câmp, fotbal, baschet, biliard, bazine de înot și spații pentru aerobic. Totodată, instructori sportivi, antrenori și profesori de sport, sportivi profesioniști și studenți la educație fizică și sport vor susține gratis prelegeri despre importanța sportului pentru sănătatea oamenilor și vor testa condiția fizică a locuitorilor.

Calendarul chinezesc este împărțit în cicluri de 60 de ani. În acest calendar, șarpele ocupă cea de-a șasea poziție într-un ciclu de 12 animale. Anul Șarpelui începe pe 10 februarie 2013 și se încheie pe 30 ianuarie 2014.