Cine se profilează ca succesor al lui Zelenski. Gândul a făcut o radiografie a posibililor candidați la președinția Ucrainei

Într-un interviu acordat marți pentru publicația POLITICO, Donald Trump a avut mai multe afirmații critice și directe asupra Ucrainei, printre care și una în care a acuzat guvernul de la Kiev că folosește războiul ca scuză pentru a nu organiza alegeri. Președintele Statelor Unite a spus că s-a ajuns la la un punct în care în Ucraina nu mai este o democrație. Aceste afirmații au stârnit rumoare atât în capitalele europene, cât și la Kremlin, unde afirmațiile lui Trump au fost catalogate drept „foarte importante” pentru o soluționare pașnică a războiului.

În perspectiva afirmațiilor lui Donald Trump pentru POLITICO și în eventualitatea organizării de alegeri prezidențiale la Kiev, cine sunt potențialii competitori ai lui Volodimir Zelenskii pentru funcția de președinte al Ucrainei? Până la acest moment, niciun politician nu și-a manifestat public intenția de a participa la o viitoare rundă de alegeri, însă putem specula și putem să ne raportăm la ultimele sondaje realizate la Kiev.

Ministrul Justiției, în exclusivitate pentru Gândul, despre scandalul din Magistratură: „Nicușor Dan nu m-a sunat / M-a contactat Ilie Bolojan, ca să facem un grup de lucru”. Ce mai spune ministrul Marinescu în scandalul momentului

17:06

JUSTIȚIE Inspecția judiciară va prezenta în următoarele zile un raport după scandalul din justiție: „O parte din elementele prezentate în presă s-au aflat, deja, în atenția noastră”

17:01

Zelenski, președintele ajuns pe funcție cu un scor uriaș

Volodimir Zelenski a câștigat alegerile prezidențiale din 2019 cu o majoritate zdrobitoare, obținut aproximativ 73% din voturi în cel de-al doilea tur de scrutin împotriva precedentului președinte, Petro Poroșenko. În teorie, mandatul actualului președinte ucrainean trebuie să se termine pe 20 mai 2024 dar, în contextul războiului din Ucraina declanșat de ruși în februarie 2022, legea marțială îi permite lui Zelenski să rămână în funcție până la încheierea conflictului. Cât timp țara este în război, procedura de demitere a președintelui este imposibilă datorită prevederilor constituționale.

Dacă la alegerile prezidențiale din primăvara anului 2019 Zelenski a obținut peste 73% din voturi, un rezultat fără precedent în istoria alegerilor prezidențiale, la alegerile parlamentare anticipate din iulie 2019, partidul lui Zelenski, „Slujitorului Poporului”, a obținut o majoritate absolută. Cu această ocazie a fost atins un nou rezultat fără precedent în istoria Ucrainei: „Slujitorul Poporului” a câștigat 254 din cele 450 de locuri în Rada Supremă.

La începutul invaziei ruse în Ucraina, pe 24 februarie 2022, Zelenski a ajuns la un nivel de încredere de aproape 90%, urmând să scadă spre finalul anului 2022 la aproximativ 20%. Boom-ul de încredere în președintele Ucrainei de la începutul războiului a fost dat și de faptul că Zelenski a ales să rămână la Kiev după invazia rusă, cu toate că aliații europeni s-au oferit să îl escorteze în afara Ucrainei.

Cât de popular mai este Zelenski printre ucraineni?

Potrivit celui mai recent sondaj, publicat de Info Sapiens pe 9 decembrie, doar 20% dintre ucraineni l-ar mai vota pe Volodimir Zelenski în viitoarele alegeri prezidențiale. Recentul scandal de corupție de la Kiev care i-a implicat pe Timur Mindich și pe Andrii Ermak, doi apropiați ai lui Zelenski, erodat poziția președintelui ucrainean, atât pe plan extern cât și pe plan intern. Legitimitatea lui Zelenski este importantă din moment ce acesta cere sacrificii totale din partea poporului său. Sondajul a fost realizat între 13 și 28 noiembrie, la câteva zile după ce Ucraina a fost afectată de scandalul de corupție menționat. Cu toate acestea, Zelenski rămâne cel mai popular candidat în eventualitatea în care s-ar organiza alegeri prezidențiale în Ucraina în viitorul apropiat. În luna octombrie, cu o lună înainte de cazul de corupție, 24,3% dintre alegătorii ucraineni au declarat că îl mai susțin pe Zelenski.

Un alt sondaj de opinie, realizat de data aceasta de Sociopolis în perioada 18-24 noiembrie, majoritatea ucrianenilor (52,2%) au considerat că Volodimir Zelenski ar trebui să se limiteze la un singur mandat prezidențial și nu mai trebuie să participe la următoarele alegeri prezidențiale din Ucraina, așa cum a promis în 2019. Comparativ cu septembrie 2025, ponderea susținătorilor unui singur mandat prezidențial pentru Zelenski a crescut de la 46,6%, la 52,2%. În același timp, 42,8% dintre respondenți au considerat că Zelenski ar trebui să candideze la următoarele alegeri prezidențiale.

Trump îl îndeamnă pe Zelenski să organizeze alegeri prezidențiale

Donald Trump a declarat că Ucraina trebuie să organizeze alegeri prezidențiale acum: „Cred că da. A trecut ceva timp. Lucrurile nu merg bine. Da, cred că este momentul. Cred că acum este momentul să se organizeze alegeri. Ei folosesc războiul pentru a evita alegerile, dar cred că poporul ucrainean ar trebui să aibă această alegere. Și poate Zelenski va câștiga. Nu știu cine va câștiga. Dar nu au mai avut alegeri de mult timp. Știți, se vorbește despre democrație, dar la un moment dat, nu mai este democrație”, a spus el într-un interviu acordat Politico.

Donald Trump a reiterat o afirmație similară miercuri seara. Întrebat de un reporter despre ce compromisuri trebuie să facă președintele ucrainean, Trump a spus că „Zelenski trebuie să fie realist. Mă întreb cât timp mai trebuie să treacă până la alegeri? 82% din poporul ucrainean cere un acord [de pace]”, a spus președintele SUA.

Zelenski nu a ratat ocazia să-i răspundă președintelui Trump. „Sunt întotdeauna pregătit pentru alegeri”, a spus președintele Ucrainei pentru ziarul italian Le Republica marți seara, înainte de întâlnirea cu Giorgia Meloni.

Cu toate că cele două sondaje arată opinii diferite, Zelenski a zis că nu mai candidează pentru un al doilea mandat. Președintele Volodimir Zelenski nu va candida pentru un al doilea mandat după încheierea războiului cu Rusia, a declarat acesta într-un interviu acordat publicației Axios, publicat pe 25 septembrie.

Și Rusia susține că Ucraina trebuie să organizeze alegeri prezidențiale și contestă legitimitatea președintelui Volodimir Zelenski, deoarece mandatul său de cinci ani a expirat în 2024. Vladimir Putin sau ministrul de Externe, Serghei Lavrov, au declarat în repetate rânduri că, odată ce mandatul lui Zelenski a expirat, singura autoritate legitimă în Ucraina a rămas Parlamentul. Contestarea mandatului electoral al lui Zelenski reprezintă o componentă cheie a propagandei ruse și de multe ori Kremlinul a refuzat să poarte negocieri cu Ucraina din acest motiv.

Cine se profilează pentru funcția de președinte al Ucrainei

Conform Constituției ucrainene, este interzisă organizarea oricărui tip de alegeri (prezidențiale, parlamentare sau locale) pe durata legii marțiale. Legea marțială a fost instituită pe 24 februarie 2022, imediat după invazia Rusiei, și a fost prelungită periodic de către Parlamentul Ucrainei (Rada Supremă). Până în prezent, nu există nici un politician care să își fi făcut public intenția de a candida la viitoarele alegeri prezidențiale. Există doar candidați speculați și introduși în sondajele de opinie din Ucraina.

Ruslan Stefanciuk

Președintele Radei Supreme, Ruslan Stefanciuk, se străduiește mereu să adune voturi pentru orice altceva, dar nu pentru prelungirea legii marțiale. În eventualitatea vacantării postului de președinte, acesta este prima persoană care poate să îi ia locul lui Zelenski, întrucât este a doua persoană în stat în linia de succesiune la funcția de șef al statului, după președintele în exercițiu. Stefanciuk face parte din partidul lui Zelenski, Slujitorul Poporului.

Deși este o figură politică importantă ca șef al legislativului, nu există indicii sau sondaje care să-l indice ca un potențial candidat prezidențial cu șanse reale de a câștiga o cursă electorală. Scenariul ca Stefanciuk să ajungă președinte se aplică doar în cazuri excepționale, de deces sau demisie a președintelui în funcție. Este amintit în această listă doar din perspectiva funcției pe care o deține, ca al doilea om în stat și primul care poate să ocupe funcție de președinte în cazuri speciale.

Valerii Zalujnîi

Valerii Zalujnîi, demis din funcția de comandant suprem la începutul anului 2024 și exilat la Londra ca ambasador, rămâne cea mai puternică figură politică din țară. Sondajele interne arată în mod constant că Zalujnîi îl învinge pe Zelenski într-un ipotetic tur de scrutin, câștigând încrederea civililor și a militarilor pe care președintele a pierdut-o. Zalujnîi ocupă locul al doilea în ultimul sondaj de încredere realizat în Ucraina, cu o cotă de 19,1%, o creștere de 3% față de sondajul precedent din octombrie.

Zalujnîi, supranumit „Generalul de Fier” pentru rolul său crucial în rezistența eficientă a Ucrainei împotriva invaziei ruse din 2022, este apreciat atât în Occident, cât și în Ucraina. Acesta s-a bucurat de o încredere și de o popularitate mare în rândul ucrainenilor și militarilor, adesea depășind cota de încredere a președintelui Zelenski în sondaje. El a fost demis din funcția de comandant șef al armatei în februarie 2024 de către Zelenski, o mișcare care a generat controverse și speculații politice. Imediat după demitere, a fost numit ambasador al Ucrainei în Marea Britanie, o funcție care l-a îndepărtat de scena politică internă.

Deși nu este un critic vocal al președintelui, demiterea sa a creat o fractură percepută între conducerea politică și cea militară, o fractură pe care potențialii susținători ai unei candidaturi ar putea-o exploata.

Kirill Budanov

După Zalujnîi, următorul pretendent pe lisă la funcția de președinte este Kirill Budanov. Acesta a apărut și el ca o figură care se bucură de un sprijin popular semnificativ, iar unele sondaje arată că rata sa de încredere publică este mai mare în unele cazuri decât cea a lui Zelenski. Chiar dacă a declarat că vrea să rămână în funcția pe care o deține până la sfârșitul războiului, unii analiști au detectat o potențială ambiție politică din partea sa.

Războiul a oferit comandanților militari o platformă politică, dar de la invazia la scară largă a Ucrainei din 2022, Budanov a atins ceva asemănător statutului de celebritate. La treizeci și nouă de ani, face parte dintr-o nouă generație de militari, eliberați de bagajele trecutului sovietic.

Kirill Budanov este actualul șef al Direcției Principale de Informații (GUR) a Ministerului Apărării al Ucrainei. A condus GUR începând din 2020 și este creditat cu planificarea și executarea unor operațiuni de succes în spatele liniilor rusești, inclusiv atacuri cu drone pe teritoriul Rusiei și în Crimeea. Datorită activităților sale, Rusia a emis un mandat de arestare pe numele său și a fost ținta mai multor tentative de asasinat.

Petro Poroșenko

Opoziția de la Kiev este condusă în prezent de Petro Poroșenko, fostul președinte și lider al partidului Solidaritatea Europeană. Fost președinte al Ucrainei și actual lider de opoziție, Poroșenko rămâne o figură politică influentă și un potențial candidat la președinție odată ce războiul se va încheia.

Poroșenko, un oligarh miliardar care și-a dobândit averea cu brandul Rochen, care i-a adus porecla „Regele Ciocolatei”, a condus Ucraina în prima fază a conflictului din Donbas. Acesta s-a concentrat în principal pe consolidarea armatei, integrarea europeană și obținerea autocefaliei Bisericii Ortodoxe din Ucraina. A pierdut alegerile prezidențiale în 2019 în fața lui Volodimir Zelenski, iar de atunci relațiile dintre cei doi sunt tensionate, marcate de rivalitate politică acerbă și acuzații reciproce.

În prezent, Petro Poroșenko este deputat în Rada Supremă și lider al principalului partid de opoziție, de unde își folosește platforma pentru a critica guvernul pe diverse teme, inclusiv corupția și gestionarea unor aspecte legate de război.

Poroșenko a declarat în mod explicit că intenționează să candideze din nou la președinție, dar numai după ce războiul se va încheia și legea marțială va fi ridicată. El a numit speculațiile despre alegeri în timpul războiului drept „lipsite de sens” și ca făcând jocul propagandei ruse. Este plasat în sondaje pe locul al treilea, în spatele lui Zelenski și Zalujnîi, și cu intenții mici de vot, dar experiența sa politică, structura de partid robustă și declarațiile sale că va candida la viitoarele alegeri îl fac un jucător de luat în seamă.

Principalul pretendent rămâne „Generalul de fier”, persoana ostracizată de Zelenski pentru că reprezenta o amenințare politică

Dacă Volodimir Zelenski va pleca, într-un fel sau altul, de al șefia statului ucrainean, viitorul președinte poate fi chiar persoana pe care a îndepărtat-o exact din acest motiv: Valeri Zalujnîi, fostul șef al Armatei și actualul ambasador în Marea Britanie. Popularitatea sa, atât în rândul ucrainenilor, cât și al Occidentului, provine din imaginea sa de „General de Fier”, un erou al rezistenței inițiale împotriva invaziei ruse. Numirea sa ca ambasador la Londra este văzută de mulți analiști ca o mișcare a administrației Zelenski de a-l îndepărta de politica internă. Totuși, acest rol îi permite să mențină o vizibilitate internațională și să acumuleze experiență diplomatică, menținându-și profilul ridicat.

Până în prezent, doar Zalujnîi și Budanov se profilează drept candidați puternici care ar putea lua locul lui Zelenski. Fostul președinte, Petro Poroșenko, este menționat în sondaje datorită experienței sale politice anterioare și a faptului că acesta conduce principala forță de opoziție din Ucraina în acest moment.

Există oricând posiblitatea unui candidat surpriză, dar, în acest moment, nu există figuri noi care să domine în sondaje. Înainte de toate, principalul obstacol îl reprezintă legea marțială, care interzice organizarea alegerilor. Peisajul politic actual din Ucraina favorizează puternic personalitățile militare, iar ucrainenii au o încredere deosebit de mare în Valeri Zalujnîi, Kiril Budanov și Volodimir Zelenski. În 2019, Zelenski a fost însuși un candidat „ousider”, care a câștigat detașat pe fondul frustrării publice.

Recomandările autorului:

UE nu are o strategie pentru încheierea conflictului din Ucraina, dezvăluie The New York Times

Zelenski a trimis un nou plan de pace în SUA.Trump cere, din nou, alegeri în Ucraina:„Zelenski trebuie să fie realist. 82% din ucraineni vor un acord”

„Mărul discordiei” dintre Ucraina și Rusia stă într-un teritoriu de doar 4000 km². NYT arată unde este bucata de pământ care blochează pacea lui Trump