Ciprul alege duminică un nou președinte care să înfrunte criza

Ciprioții aleg duminică un nou președinte, care va fi însărcinat să negocieze un plan de salvare european crucial pentru insulă, mult timp prosperă, dar care acum se află aproape de faliment, relatează AFP.

Nicos Anastasiades, un proeuropean de dreapta care a obținut 45,4% din voturile exprimate în primul tur al alegerilor, la 17 februarie, este considerat favorit în fața lui Stavros Malas (26,9%), un independent care se bucură de susținerea partidului comunist Akel ce domină Guvernul extrem de nepopularului președinte în exercițiu Demetris Christofias.

Un avocat, în vârstă de 66 de ani, și totodată un veteran al politicii cipriote, Anastasiades apreciază că planul de salvare este indispensabil și se declară pregătit pentru măsuri radicale în vederea obținerii încrederii creditorilor.

REACȚIE Ciprian Ciucu dă vina pe sistemul administrativ al Primăriei Capitalei, după furtuna care a măturat Bucureștiul: „Acest stat inert și incompetent”

00:03

DIGITALIZARE Sony va înceta să mai fabrice discuri fizice pentru jocurile video care vor fi lansate pe consolele PlayStation începând din ianuarie 2028

23:59

Malas, un cercetător genetician, în vârstă de 45 de ani, se teme, pe de altă parte, ca austeritatea să nu afecteze și mai mult economia țării și oferă asigurări că Ciprul se poate redresa, cu condiția să „regăsească o cale a creșterii” economice.

Însă ultimele previziuni ale Comisiei Europene (CE) oferă puține speranțe. Economia, care s-a contractat cu 2,3% în 2012, ar urma să continue să înregistreze o scădere în 2013, de minus 3,5%, iar o relansare economică este previzibilă abia din 2016.

În paralel, țara negociază începând din iunie cu Uniunea Europeană (UE), Banca Centrală Europeană (BCE) și Fondul Monetar Internațional (FMI) un plan de salvare evaluat la 17 miliarde de eruo, echivalentul PIB-ului său anual.

Cu privire la problema sensibilă a privatizărilor reclamate de către Troika, dar respinse de către Guvernul în exercițiu, Anastasiades a anunțat vineri seara, într-o dezbatere televizată cu adversarul său, că este de acord cu „denaționalizarea companiilor de stat care și-au trăit traiul”, însă nu a celor „care fac profit”.

„Am tatonat țări în vederea unui împrumut (…) pe termen scurt pentru finanțele publice, cu scopul de a ne acorda un răgaz pentru a negocia” planul de salvare, a adăugat el.

Malas a apreciat la rândul său că, dacă este reținut „scenariul minim” pentru nevoile financiare ale băncilor, „nu va mai fi nevoie de privatizări”.

– Risc „real” de default

Potrivit unui raport al fondului Pimco, sistemul bancar, afectat de expunerea sa la datoria greacă, are nevoie, numai el, de un ajutor evaluat între 5,98 și 8,86 de miliarde de euro, în cadrul planului de salvare.

Conducătorul Mecanismului European de Stabilitate (MES) Klaus Regling a apreciat joi că Ciprul prezintă un risc pentru întreaga zonă euro, iar agenția Standard & Poor’s a vorbit miercuri despre un risc „real” de default.

Malas întâmpină probleme în fața lui Anastasiades, din cauza lipsei de experiență politică – în care a intrat abia în 2011 – și a legăturilor sale cu Guvernul în exercițiu, în care a fost ministru al Sănătății până la sfârșitul lui 2012.

Pentru a câștiga teren, el nu poate conta pe ajutorul lui Giorgos Lillikas, alt candidat independent susținut de către socialiști, clasat pe poziția a treia, cu 24,9% din voturile exprimate în ptimul tur, care i-a împins pe primii doi în turul doi cu un scor apropiat.

În opinia politologului Christopheros Christophorou, „învingătorul va avea ca provocare principală semnarea planului de salvare și gestionarea crizei economice. Dacă este ales Anastasiades, acest lucru ar putea permite apariția unei atmosfere de înțelegere între Nicosia și Buxelles”.

O victorie a lui Anastasiades va însemna că Ciprul va avea un guvern în mod clar proeuropean, pentru prima dată de la aderarea sa la UE, în 2004.

În paralel, comunitatea internațională va aștepta de la succesorul lui Christofias să scoată din impas negocierile purtate sub egida ONU în vederea reunificării insulei împărțite în urma invaziei turce, în 1974.