Compromisul dificil pe care Europa îl caută cu Trump, la Hamburg. „Șerpașii au avut mult de lucru azi-noapte”

Liderii celor mai puternice economii din lume intră în ultima zi a summit-ului G20 de la Hamburg, în mijlocul unor proteste masive care s-au lăsat cu zeci de arestări și zeci de răniți, dar și a unor negocieri extrem de dificile pe probleme comerciale și de mediu.

Deși prima întâlnire oficială dintre Trump și Putin, care a durat mai bine de două ore, a luat fața summit-ului, în spate se dă lupta reală. Liderii G20 nu reușesc să ajungă la consens, iar Angela Merkel a făcut apel la ei să caute compromisul, în timp ce Donald Trump pare să se pună de-a curmezișul negocierilor.

„Șerpașii au foarte mult de muncă în această noapte. Sper că vor reuși să ne aducă un rezultat bun în noaptea asta. Dar aici discuțiile sunt foarte dificile, nu vreau să vă ascund asta”, a declarat Angela Merkel vineri seară, referindu-se la echipele de negociere care au muncit toată noaptea pentru a atinge acorduri comerciale.

FLASH NEWS Zelenski a avut o discuție telefonică cu emisarii lui Donald Trump, Witkoff și Kushner, despre negocierile de pace. Se așteaptă răspunsul Rusiei

22:31

POLITICĂ Călin Georgescu, mesaj de Crăciun: „Să avem credință, orice s-ar întâmpla”

22:18

Ca și cum nu era destul de dificil să găsească compromisuri pe probleme de comerț și mediu, sâmbătă liderii G20 trebuie să discute și problemele privind migrația, un domeniu în care din nou Trump a adoptat o poziție rigidă, după ce luna trecută a retras SUA din Acordul de mediu de la Paris.

Cea mai recentă formă a declarației de final de la acest summit folosește un limbaj, pe problemele de mediu, apropiat de Acordul de la Paris, însă ar renunța la unele formule care se referă la abordări globale, arată Reuters. De asemenea, include un paragraf care arată că SUA vor colabora îndeaproape cu alți parteneri pentru a-i ajuta să aibă acces și să folosească combustibilii fosili mai curat și mai eficient.

Dar cea una dintre problemele cât se poate de practice este cea a restricțiilor pe piața oțelului, pe care administrația Trump a anunțat că are de gând să le introducă pentru a proteja producția americană, lucru care l-a pus în răspăr pe președintele american cu aproape toți liderii de la summit-ul G20, aceștia ajungând să îl izoleze pe Trump în diverse alte domenii, ca răspuns.

„Vom răspunde cu contramăsuri, dacă este nevoie, sperând că asta nu este necesar. Suntem pregătiți să punem mâna pe arme dacă este nevoie”, a amenințat nu tocmai diplomatic președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, referitor la restricțiile comerciale ale SUA.

Trump a ordonat în luna aprilie o anchetă la nivel național pe piața oțelului, pentru a găsi vulnerabilitățile. „Oțelul este critic atât pentru economia, cât și pentru armata noastră”, spunea Trump, conform Washington Post. Concluzia secretarului de Comerț al lui Trump, Wilbur Ross, a fost că importurile de oțel făcute de SUA amenință securitatea națională, pentru că slăbesc industria americană, astfel că sunt luate în calcul restricții pentru aceste importuri.

SUA dă vina pe China pentru inundarea pieței cu oțel, argumentând că guvernul chinez subvenționează industria de oțel și permite producătorilor să producă atât de mult și să exporte, încât prețurile au scăzut, iar americanii nu mai sunt competitivi în acest domeniu. Totuși, restricțiile la importul de oțel nu ar lovi prea dur China, cât mai ales alți mari producători de oțel din lume, precum Canada, Brazilia, Coreea de Sud, Mexic și Turcia, care sunt cele mai mari surse de oțel din import pentru SUA, precum și Germania, arată Washington Post.

Totul se întâmplă în mijlocul unor proteste violente împotriva prezenței lui Trump, a lui Putin, a schimbărilor climatice și a inechităților sociale, care au dus la incendierea de mașini, formarea de baricade, lupte cu pietre, aproximativ 200 de polițiști răniți și zeci de protestatari arestați.