CONTROVERSĂ. Uniunea Europeană neagă acuzațiile conform cărora există presiuni din partea Chinei de a bloca un raport despre fake news

Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) a negat rapoartele presei conform cărora există presiuni din partea Chinei de a bloca un raport al UE care a pus în prim-plan rolul Beijing-ului în prezentarea unor fake news în contextul coronavirusului.

„Nu ne-am înclinat niciodată la nicio presupusă presiune politică externă”, a declarat pentru EURACTIV duminică (26 aprilie) un purtător de cuvânt al SEAE, în urma unor rapoarte conform cărora reprezentanții diplomatici chinezi au încercat să blocheze un raport al UE care a pus în prim-plan rolul Beijingului în prezentarea unor fake news în contextul coronavirusului. Oficialii chinezi de la Bruxelles fuseseră avertizați la publicarea raportului în urma unei scurgeri în Politico săptămâna trecută. SEAE a publicat în cele din urmă o versiune publică a documentului vineri (24 aprilie), care încă nivela acuzațiile împotriva Chinei, dar și-a tonificat limba în confruntarea cu Beijing atât de direct pentru rolul său în difuzarea de știri false, transmite Euractiv. 

Cu toate acestea, potrivit SEAE, cele două documente au caracter diferit, deoarece unul era destinat numai pentru uz intern, iar celălalt era „editat” pentru consum public.

„Afirmațiile observate în unele media se referă la faptul că există două documente diferite. Unul, Evaluarea Mediului Informațional, este un document în scop intern. Celălalt, raportul special al SEAE (sau imagine de ansamblu), este destinat consumului public ”, a declarat purtătorul de cuvânt al SEAE, explicând că rapoartele publice conțin adesea informații similare cu documentele interne.

FLASH NEWSChina a testat primul avion electric COMAC cu echipaj la bord. Cât poate zbura aeronava viitorului cu o singură încărcare

08:24

METEOMeteorologii, în alertă: vortexul polar s-a prăbușit cu mult mai devreme decât era așteptat. Cât de afectată va fi vremea din România

08:18

„Așa cum este cazul tuturor publicațiilor, există proceduri interne pentru a asigura structura, calitatea și lungimea corespunzătoare și se acordă o atenție specială pentru a asigura că frazeologia este inaccesibilă.”

Între timp, cel mai mare grup din Parlamentul European, Partidul Poporului European, a declarat luni că este „revoltat” de rapoartele conform cărora SEAE s-a înclinat la presiunea chineză.

„Îl îndemn pe Înaltul Reprezentant, Josep Borrell, să explice pe deplin în detaliu și fără întârziere, ce s-a întâmplat cu raportul”, a declarat Sandra Kalniete, vicepreședinte al PPE responsabil de afacerile externe, potrivit Euractiv.

Nu este prima dată

În cazul în care SEAE s-ar fi confruntat cu confruntarea directă cu China în raportul său, nu ar fi prima dată în ultimele săptămâni când principalul diplomat al UE, Borrell, a fost forțat public să aplice resentimentul chinez împotriva UE.

Pe fondul focarului actual de coronavirus, Beijingul a fost repede observat că a oferit asistență diferitelor state membre ale UE cu donații vaste de echipamente medicale, pe care EURACTIV le-a examinat recent.

Acest lucru l-a determinat pe Borrell să critice această mișcare, spunând că o „politică de generozitate” se desfășoară pe fondul răspândirii virusului, în care „China apasă agresiv mesajul că, spre deosebire de SUA, este un partener responsabil și de încredere. “

La rândul său, acest lucru a dus la știrea că firma chineză de telecomunicații Huawei s-a înțeles cu comentariile lui Borrell și, în consecință, căuta să revizuiască programul de donare a măștilor către Europa.

Apoi, Borrell și-a tonificat poziția împotriva Chinei, spunând că UE apreciază tot sprijinul acordat de partenerii globali.

Eforturile SEAE împotriva falselor știri din China

Mai pe larg, EURACTIV a fost informat în weekend că Divizia de comunicare și analiză a informațiilor strategice a SEAE, care inițial a fost mobilizată ca parte a Grupului de lucru East Stratcom în 2015 și a analizat predominant dezinformarea provenită din Rusia, și-a extins recent competențele pentru a se concentra mai mult înspre China.

Un raport al UE despre dezinformarea chineză și rusă cu privire la coronavirus a fost redus după presiunea Beijing, transmitea Politico pe data de 25 aprilie.

Trei persoane au confirmat pentru POLITICO, săptămâna trecută,  că diplomații chinezi au exercitat presiuni asupra UE pentru a modifica formularea raportului, ale cărui detalii au fost raportate pentru prima dată în Bruxelles Playbook.

Raportul – despre „narațiuni și dezinformare” în jurul pandemiei coronavirusului – a fost publicat în sfârșit vineri, cu un limbaj puternic tonificat în China.

Cel mai surprinzător, au fost șterse referințele la China care desfășoară o campanie de „dezinformare globală” și critici chinezești față de reacția Franței la pandemie, potrivit sursei citate.

„Surse oficiale și susținute de stat de la diferite guverne, inclusiv Rusia și – într-o măsură mai mică – China, au continuat să țintească pe larg narațiuni conspirative și dezinformare”, citește versiunea finală.

Un oficial al UE a declarat că misiunea chineză în UE a protestat asupra raportului prin mai multe canale diplomatice.

New York Times a raportat vineri despre presiunea chineză, citând un diplomat al UE care le-a scris colegilor că „chinezii [amenințau] reacții în cazul în care raportul apare”.

Articolul NYT a citat și un e-mail de la un consilier senior al superiorului diplomat al UE, Josep Borrell, care a ordonat reținerea raportului și „a cerut analiștilor să facă diferența între împingerea dezinformării și împingerea agresivă a unei narațiuni”. Un oficial al UE care nu a fost de acord cu schimbările a fost citat spunând că diplomații blocului s-au „auto-cenzurând pentru a calma Partidul Comunist Chinez”.

Una dintre persoanele cu care a vorbit POLITICO a confirmat presiunea menționată în New York Times.

Cu toate acestea, capacitatea EastStratCom Task Force de a face față știrilor false provenite din Rusia a fost anterior o preocupare evidențiată de Comisia Europeană, al cărui fost vicepreședinte, Andrus Ansip, a declarat că bugetul pentru organism, actualmente la 5 milioane de euro, este departe de a fi suficient în comparație cu resursele pe care rușii le au la dispoziție.

În 2017, au fost înființate două Task Forces suplimentare, care vizează Europa de Sud și Balcanii de Vest.