CORONAVIRUSUL rupe Europa în două. Nordul întoarce spatele Sudului!

„Nu există, deocamdată, un acord. Acesta va necesita timp”, a dezvăluit o sursă care a participat la aceste convorbiri pentru Irish Times.

Degeaba s-au prelungit până târziu în noapte, negocierile de marți au întâmpinat o serie de dificultăţi generate de diferenţa de viziune între statele din nordul continentului şi cele din sud. Acestea din urmă, grupate în jurul Franței și a Italiei, solicită un efort financiar fără precedent cu preţul asumării unei datorii comune (aşa-zisele coronabonduri).

Întâlnirea virtuală (în sistem videoconferință) a miniștrilor de Finanțe a reprezentat un test decisiv pentru unitatea celor 27 de state membre UE. Din păcate, încă o dată s-a dovedit absenţa unei viziuni comune. Este al doilea eșec consecutiv, după cel al summitului şefilor de stat şi de guverne consacrat crizei, din 26 martie.

COMUNICATResponsabilitatea începe cu fiecare dintre noi! BAT România: buletinul cerut la achiziția de produse cu nicotină înseamnă reguli care funcționează

15:29

ECONOMIECurs BNR, 13 noiembrie. Dolarul și euro încheie săptămâna în forță și cresc ambele monede. La ce nivel se situează față de leu

15:26

Teoretic, cel puțin, răspunsul UE la pandemia de Covid-19 se va orienta pe trei axe principale: până la 240 de miliarde de euro de împrumuturi din fondurile de rezervă ale zonei euro, un fond de garanţii pentru companii şi sprijin pentru şomajul parţial.

Totuși, cele mai afectate state, cu Italia în frunte, solicită, suplimentar, crearea unui instrument comun de datorie, sub forma unor euro-obligaţiuni (coronabonduri), destinat relansării economiei după ce actuala criză din sănătate se va sfârși. La ideea Romei au marșat şi Spania, Franţa, Grecia, Malta, Luxemburg şi Irlanda. „Coronabondurile reprezintă un răspuns serios şi adaptat”, inssită premierul italian Giuseppe Conte. Însă, poziția sa este puternic contrată de statele din nordul Europei, în special Germania şi Olanda, care se opun vehement.

Mutualizarea datoriei, adică împărţirea poverii financiare, reprezintă o linie roşie peste care Berlinul şi Haga nu vor să treacă. Nordul continentului (cele două, plus Danemarca, Austria, Suedia și țările baltice) refuză să se angajeze într-un împrumut comun cu Sudul!

Înainte de reuniunea miniștrilor de Finanțe, Mario Centeno, preşedintele Eurogrup (statele care au aderat la moneda euro), a făcut apel la colegii săi „să îşi asume un angajament clar în favoarea unui plan de relansare coordonat şi de mare anvergură”. Centeno nu a vorbit deloc despre o datorie comună a statelor membre UE.