Criza din Strâmtoarea Ormuz lovește puternic economia mondială. Cererea de petrol scade puternic

AIE și-a înrăutățit puternic prognoza pentru piața petrolului și estimează că cererea mondială va scădea cu 1,6 milioane de barili pe zi în 2026. Prețurile ridicate și blocarea Strâmtorii Ormuz afectează consumul, în timp ce rezervele globale se reduc rapid.

Închiderea Strâmtorii Ormuz începe să producă efecte tot mai vizibile dincolo de piața energiei, punând presiune asupra economiei mondiale și determinând consumatorii să reducă utilizarea combustibililor scumpi.

Strâmtoarea Ormuz / Foto – Wikipedia

Agenția Internațională pentru Energie (AIE) estimează acum că cererea mondială de petrol va scădea în 2026 cu 1,6 milioane de barili pe zi, o deteriorare semnificativă față de estimările anterioare, relatează CNBC.

FLASH NEWSCând va fi lansat portofelul de identitate digitală. Anunțul făcut de premierul Luca Niculescu

13:45

FLASH NEWSPremierul Luca Niculescu, primit de Majestatea Sa Margareta la Palatul Elisabeta, vineri. Va lua dejunul alături de Familia Regală

13:42

Noua prognoză indică o reducere cu încă 510.000 de barili pe zi față de scenariul prezentat de agenție în luna iulie.

Principalul factor este prețul. Benzina, motorina și celelalte produse petroliere s-au scumpit suficient de mult încât gospodăriile și companiile încep să-și reducă efectiv consumul.

AIE se așteaptă totuși la o îmbunătățire treptată a situației, cererea urmând să revină pe creștere în ultimul trimestru al anului.

Petrolul a trecut de 100 de dolari, iar rezervele se reduc rapid

În centrul crizei rămâne Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul mondial de energie. În ciuda semnalelor privind posibile negocieri, Statele Unite și Iranul nu au ajuns încă la un acord care să permită redeschiderea rutei.

AIE avertizează că reluarea ostilităților și perturbarea transportului maritim continuă să îngreuneze eforturile de majorare a ofertei globale de petrol.

În iulie, oferta mondială a fost cu 6,3 milioane de barili pe zi mai mică decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Incertitudinea a provocat oscilații uriașe ale cotațiilor. Petrolul Brent a depășit luna trecută pragul de 100 de dolari pe baril, dar a coborât în alte momente spre 70 de dolari. Miercuri, Brent se tranzacționa la puțin sub 90 de dolari pe baril.

Temerile inițiale privind apariția imediată a unei penurii globale severe după închiderea strâmtorii, în martie, nu s-au materializat. Reducerea puternică a importurilor Chinei, utilizarea rutelor alternative și accesarea rezervelor existente au contribuit la amortizarea șocului.

Această plasă de siguranță începe însă să se subțieze.

Stocurile de țiței ale Statelor Unite au coborât sub 300 de milioane de barili, ajungând la cel mai redus nivel din ultimele peste patru decenii. La nivel mondial, stocurile de petrol monitorizate au scăzut în iulie sub pragul de 7,9 miliarde de barili pentru prima dată din aprilie 2025.

„Deși se estimează că piața va reveni la surplus spre sfârșitul acestui an, riscurile rămân substanțiale, iar urgența redeschiderii Strâmtorii a crescut, deoarece rezervele disponibile se epuizează rapid”, avertizează Agenția Internațională pentru Energie.

Scumpirea carburanților începe să lovească economia mondială

Criza din Strâmtoarea Ormuz nu mai este doar o problemă de aprovizionare. Prețurile ridicate ale petrolului și produselor petroliere au început să reducă efectiv consumul, fenomen cunoscut pe piețele energetice drept „distrugerea cererii”.

Deficit critic de gaze în Europa, dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă între 1-3 luni. Ce se întâmplă cu refacerea stocului

Efectul este resimțit direct de consumatori prin scumpirea benzinei și motorinei, într-un moment în care și capacitatea mondială de rafinare se află sub presiune.

Impactul se propagă apoi în întreaga economie: transporturile devin mai costisitoare, companiile suportă cheltuieli mai mari, iar presiunile asupra prețurilor afectează puterea de cumpărare.

Fondul Monetar Internațional și-a redus prognoza privind creșterea economiei mondiale la 3%, de la 3,3%, după izbucnirea războiului cu Iranul în februarie.

„Prețuri mai mari și o creștere economică mai lentă”, a declarat Kristalina Georgieva, directorul general al Fondului Monetar Internațional, rezumând efectele economice ale crizei.

AIE estimează că piața petrolului ar putea reveni la surplus spre sfârșitul anului, însă avertizează că riscurile rămân ridicate. Cu stocurile în scădere și una dintre arterele vitale ale comerțului energetic mondial în continuare blocată, găsirea unei soluții pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz devine tot mai urgentă.